EDIŢIA ROMÂNĂ - Orizonturi culturale italo-române

Lola Belecciu, Cornelia Golna, Cezar Lăzărescu, Oliver Ressler şi Liviu Ioan Stoiciu răspund întrebărilor adresate de Luciana Tămaş despre felul în care ar trebui percepute noile coordonate sociale care se rostogolesc, oarecum inexorabil, peste noi: 1. Lumea democratică se găsește în fața unor provocări fără precedent și clasa politică europeană pare lipsită de reacții. Cum credeți că ar trebui să acționeze  intelectualii în fața acestor succesiuni de evenimente?; 2. Poate fi văzută cultura ca armă în acest context?; 3. Dacă da, cum ar trebui întrebuințată aceasta?

ORIZONTURI DONNA

Portret Agatha Grigorescu-Bacovia, născută la 8 martie 1895

Agatha Grigorescu-Bacovia, soţia poetului George Bacovia şi la rândul său poetă, s-a născut la 8 martie 1895. Energică, inteligentă, persuasivă şi implacabilă în iniţiativele ei, Agatha Grigorescu-Bacovia s-a aflat într-o continuă bătălie cu autorităţile, cu detractorii poetului, dar mai ales cu criticii literari. Într-o vreme în care casele lui Titu Maiorescu sau Al. Macedonski au fost demolate, ea a reuşit să înfiinţeze două case memoriale George Bacovia, una la Bucureşti şi alta la Bacău, şi să obţină acceptul ca liceul în care a studiat poetul să-i poarte numele. De Monica Negru.

„Feminitate/Femminilità”, un nou volum de versuri de Lucia Ileana Pop

Expoziţia „Duşmance ale poporului”, Accademia din Romania din Roma

„Duşmance ale poporului”, o expoziție despre femeile victime ale regimului comunist, se deschide în 7 martie la Accademia di Romania din Roma (Viale Belle Arti, 110), oferind publicului un bun prilej de a celebra Ziua Internațională a Femeii și de a reflecta asupra condiției femeii în regimurile totalitare. Expoziția este organizată de Accademia di Romania in Roma – Institutul Cultural Român, în parteneriat cu Fundația Academia Civică și cu Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet. Revista noastră este partener media al evenimentului.

EVOCARE

Lorenzo Renzi: Amintiri cu Alexandru Niculescu

Lorenzo Renzi, profesor emerit al Universităţii din Padova, evocă personalitatea şi opera lui Alexandru Niculescu, unul dintre cei mai apreciați lingviști români, care s-a stins din viață la Paris pe 22 decembrie 2024, la vârsta de 96 de ani: „Mulți sunt profesorii, puțini sunt maeștrii. Niculescu a fost un maestru.  Cei care l-au cunoscut – colegii, studenții și discipolii săi – vor regreta pentru totdeauna prezența sa vie, afectuoasă și expansivă, învățătura sa orală, care nu se desfășura doar în sălile de curs, ci, așa cum spuneam, în orice loc posibil”.

ITALIENISTICĂ

Liberale Netto, un italo-român uitat

Între anii l936-l945, Liberale Netto a fost o prezență activă în domeniul italienisticii la Facultatea de Litere a Universității ieșene. O contribuție relevantă este  Istoria literaturii italiene, Casa Școalelor, 1943, 212 p. Scrisă în limba română, această operă tratează literatura italiană de la origini până la Torquato Tasso. Întreg materialul este structurat pe secole, analizele operelor împreună cu textele critice formând o unitate indisolubilă. Prevăzută cu o Bibliografie bogată, cartea a reprezentat la momentul publicării un eveniment cultural. De Eleonora Cărcăleanu.

SEMNALĂRI EDITORIALE

Viața aventuroasă a lui Julius Evola

Julius Evola (1898-1974) a fost un gânditor, poet și artist italian, cu multiple interese culturale, de la orientalism la dadaism, trecând prin „titanismul” lui Papini, pentru a îmbrățișa, spre anii maturității, filosofia „tradițională” sau philosophia perennis, alături de alte figuri proeminente, precum René Guénon sau Ananda K. Coomaraswamy. Printre altele, a fost unul din autorii care l-au fascinat mult pe mai tânărul Mircea Eliade. În 2024, Andrea Scarabelli a publicat la editura Bietti din Milano o monumentală biografie a ezoteristului roman, recenzată de Igor Tavilla.

LIBRETE DE OPERĂ

„Rigoletto” de Giuseppe Verdi. Actul al II-lea

În seria de traduceri literare, din limba italiană în limba română, ale unor librete de operă celebre, vă propunem, în acest număr, actul al II-lea al operei Rigoletto, binecunoscuta creație a compozitorului italian Giuseppe Verdi (1813-1901), pe versurile lui Francesco Maria Piave (1810-1876, libretist, traducător, critic de artă şi impresar teatral veneţian), după drama Le roi s’amuse (Regele se amuză) de Victor Hugo. Prima reprezentaţie a avut loc în data de 11 martie 1851 la Teatrul La Fenice din Veneţia. Traducerea este realizată de Anamaria Milonean.

EVENIMENTE

Cultura română și editorii italieni

FOCUS

Apel Colocviul Comunicare şi cultură în Romània europeană 2025

În perioada 13-14 iunie 2025 va avea loc, la Universitatea de Vest din Timişoara, ediţia a XIII-a a Colocviului Internaţional Comunicare şi cultură în Romània europeană (CICCRE), cu tema Crize în lumea romanică. O abordare multidisciplinară. Toți cei interesați, cadre didactice, cercetători, doctoranzi, sunt invitaţi să reflecteze asupra acestei tematici şi să propună comunicări pentru secţiunile consacrate. Fişa de înscriere va fi completată online până la data de 1 mai 2025, fiind disponibilă pe pagina colocviului: www.ciccre.uvt.ro.

Invitaţie revista „Translationes”, nr. 17/2025

Publicăm invitaţia la colaborare pentru nr. 17/2025 al revistei „Translationes”. Tema centrală este Traducerea în perspectivă interculturală, căreia i se adaugă alte arii de interes şi actualitate: impactul informatizării şi digitalizării asupra domeniului traductologic (avantaje, riscuri, provocări); cercetarea istoriei recente a traducerilor în limba română (din 1990 până în prezent), prin analiza cantitativă și calitativă a datelor (domenii de traducere, autori, editori, traducători). Termenul limită pentru trimiterea articolelor este 30 iunie 2025 la isttrarom.translationes@gmail.com.

PARTENERI INSTITUŢIONALI

PARTENERI SUSȚINĂTORI

COPYRIGHT

Toate textele de pe acest site
sunt protejate
de dreptul de autor.
Este interzisă preluarea
şi reproducerea acestora,
chiar parţială şi cu orice mijloc, fără acordul editorului.