Feldioara, Brașov - Wikipedia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Feldioara
—  sat și reședință de comună  —
Biserica evanghelică fortificată
Stemă
Feldioara Feldioara (România) Localizarea satului pe harta României
Feldioara Feldioara (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°48′20″N 25°35′30″E / 45.80556°N 25.59167°E
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Feldioara
SIRUTA	40964
Atestare documentară	1240
Altitudine[2]	510 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	4.268 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507065
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames
Feldioara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Feldioara (în maghiară Barcaföldvár, în traducere Cetatea de Pământ din Țara Bârsei, în germană Marienburg, în traducere „Cetatea Mariei”, în dialectul săsesc: Marembrich,^[3] în latină Castrum Sancte Maria) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei (germană Burzenland), aflându-se la cca. 500 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localității este derivat din maghiară, Föld-Vár, care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană Marienburg înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului Cavalerilor Teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. De asemenea, în cetatea din sat este organizat periodic festivalul cu tematică medievală „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara”, aflat în anul 2024 la cea de-a douăsprezecea ediție.^[4]

Localitatea este atestată documentar în anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria. Evolutia așezării, atestată de documente, este următoarea: 1370 Castrum Mariee, apoi Villa (1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pământ și, din 1854, Feldioara. ^[5]

Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului au scos la iveală un inventar bogat din epoca neolitică, cu preponderență ceramică pictată de tip Ariușd. Pe teritoriul comunei au fost găsite 109 morminte, datând din secolul XII, așadar dinainte de așezarea sașilor pe aceste locuri.

Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râurile Olt și Homorod. Experiența de constructori a teutonilor acumulată în Țara Sfântă și în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici și soluții de construcție întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Crac des Chevaliers și Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. În anul 2017 a fost terminată întreaga renovare a cetății.

La ruinele cetății care se pot vedea astăzi pe colină abia se mai păstrează urme vizibile ale prezenței Cavalerilor Teutoni. Turnurile și curtinele de la început au fost construite probabil de comunitatea săsească rămasă după plecarea lor, dar nu se poate preciza cu exactitate perioada.

În anul 1529 a avut loc aici Bătălia de la Feldioara, încheiată cu victoria armatei moldovene asupra partizanilor lui Ferdinand de Habsburg.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.505 locuitori, dintre care 1.052 germani, 1.046 români, 191 maghiari ș.a.^[6] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.231 ortodocși, 1.038 evanghelici, 110 reformați, 62 romano-catolici ș.a.^[7]

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Feldioara se ridică la 6.154 de locuitori; majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%).

Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea animalelor) și industrie (fabrica de cherestea „Anatco Prod”, fabrica de încălțăminte „Gino”, prelucrarea uraniului la „Fabrica de Prelucrare Combustibil Uraniu (FPCU) ” precum și a bolțarilor și pavelelor la „Pref 1”).

• Biserica evanghelică din Feldioara este situată în estul localității. Conform tipăriturilor și tradițiilor istorice, sediul principal al Ordinului teutonilor din Țara Bârsei se găsea aici între 1211–1225. Biserica este construită în stil gotic, pe temeliile bazilicii de la sfârșitul secolului al XIII-lea.
• Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara
• Cetatea Feldioarei - A fost renovata în anul 2017, iar acum se poate vizita.
• Monumentul studenților sași din Feldioara. Monumentul, construit în 1912-1913, este amplasat la marginea SV a satului Feldioara și îi comemorează cei 39 de tineri studenți căzuți în bătălia desfășurată aici în 1612, sub conducerea judelui Brașovului Michael Weiss. În Lista Monumentelor Istorice, apare sub codul BV-IV-m-A-11919.^[8]

• Cetatea Feldioarei
• Biserica fortificată din Feldioara, Brașov
• Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Feldioara
• Biserici fortificate din Transilvania
• Romanicul în Transilvania

• 

  1826 - Danga pentru vitele din Feldioara

• 

  Ruinele Cetății

• 

  Macheta ansamblului fortificației cetații din Feldioara

• 

• 

  Altarul bisericii evanghelice

• 

• Biserici Fortificate din Transilvania Arhivat în 18 mai 2008, la Wayback Machine.
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6.

• Feldioara-Marienburg: Contribuții arheologice la istoria Țǎrii Bârsei: Archäologische Beiträge zur Geschichte des Burzenlandes, Adrian Ioniță, Editura Academiei Române, 2004

• ro Primăria Feldioara
• ro Date despre Feldioara
• de Despre Feldioara Arhivat în 4 februarie 2007, la Wayback Machine.