Ioan N. Roman - Wikipedia
- ️Fri Jul 20 1866
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ioan N. Roman | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 20 iulie 1866[1] ![]() Tropoclo, hromada rurală Liman(d), Odesa, Ucraina[1] ![]() |
Decedat | 12 iulie 1931 (64 de ani)[2] ![]() Constanța, România[3][4] ![]() |
Înmormântat | Cimitirul Central Constanța[*][1] ![]() |
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic[5][6]) ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | jurnalist scriitor poet publicist avocat judecător politician ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Colegiul Național din Iași Université libre de Bruxelles[*] ![]() |
Partid politic | Partidul Național Liberal (istoric)[3] ![]() |
Premii | Ordinul Coroana României Ordinul național „Steaua României” ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Ioan N. Roman (n. 20 iulie 1866, comuna Tropoclo, județul Ismail – d. 12 iulie 1931, Constanța) a fost un publicist, poet și scriitor român, care s-a remarcat prin atașamentul său pentru ținuturile Dobrogei.
S-a născut în comuna Tropoclo (județul Ismail)[7], dar a fost declarat în comuna Comândărești (județul Iași), astăzi satul Răuseni din județul Botoșani[necesită citare]. Ioan N. Roman s-a remarcat pentru îndelungatul său atașament pentru ținuturile Dobrogei și pentru poporul român în general. În 1882 și-a făcut debutul literar la revista Albina din Botoșani.[8] Absolvent al studiilor liceale la Iași, a început studii juridice pe care le-a terminat în perioada 1893-1897 la Bruxelles. În 1895 și-a încheiat studiile doctorale cu teza „Protestation des Roumains de Transylvanie et de Hongrie contre l'oppression magyare”. În 1897 a revenit în țară, a lucrat în cadrul Judecătoriei Curtea de Argeș, fiind apoi numit judecător la Medgidia. A îndeplinit aici și funcția de primar timp de 4 luni, în 1899.[7][9] În 1899, Ministerul Justiției i-a acordat dreptul de a practica avocatura. A lucrat ca avocat începând cu anul 1900, la Constanța, unde a devenit și primar al orașului în 1910.
A fost redactor și colaborator al mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc.
Alături de prof. Constantin Brătescu s-a aflat la originea fondării „Societății culturale dobrogene”, ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu regional, înființarea de biblioteci și reviste culturale.
În septembrie 1932, la mai bine de un an de la moartea acestuia, autoritățile au dezvelit un bust din bronz, situat astăzi în fața Bibliotecii Județene, operă a sculptorului I. Dimitriu-Bârlad, după masca mortuară luată de Antonio Ruta.[10] Autoritățile au atribuit în 1960 numele lui Ioan N. Roman străzii ce leagă bulevardul Alexandru Lăpușneanu de străzile Mihai Viteazu și Ion Lahovari.[10] De asemenea, în 1995, liceul al cărui sediu se află astăzi pe strada Cuza Vodă nr. 80 (inițial se afla pe stradela Basarabi nr. 2), poartă numele fostului primar.[10] Din 2003, și Biblioteca Județeană Constanța a primit numele lui Ioan N. Roman.[10]
- ^ a b c IOAN N. ROMAN (20 iulie 1866-12 iulie 1931), Ziua de Constanța, 21 august 2011, arhivat din original la 9 martie 2025
- ^ Necrolog, Dimineața, 15 iulie 1931, p. 2
- ^ a b IOAN N. ROMAN UN DISTINS ZIARIST ȘI SCRIITOR IEȘAN, DIN VECHEA GENERAȚIE, Opinia[*], 16 iulie 1931, p. 1
- ^ ♰ Ion N. Roman, Opinia[*], 14 iulie 1931, p. 4
- ^ Moartea lui I. N. Roman, Dimineața, 15 iulie 1931, p. 3
- ^ † I. N. Roman, 15 iulie 1931, p. 4
- ^ a b Ștefan Muntean-Săcele. „IOAN N. ROMAN (20 iulie 1866-12 iulie 1931)”. Ziua de Constanța. Arhivat din original la 9 martie 2025. Accesat în 9 martie 2025.
- ^ Povestea unui ziarist de modă veche. Jurnalistul de la „Adevărul“ care a dat numele bibliotecii, a unei străzi și a unei școli din Constanța, 27 februarie 2015, Sinziana Ionescu, Adevărul, accesat la 25 mai 2016
- ^ Ioan N. Roman, primarul-cărturar, pomenit la Constanța. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“, a spus Nicolae Iorga, 12 iulie 2016, Mariana Iancu, Adevărul, accesat la 9 octombrie 2016
- ^ a b c d Se împlinesc 81 de ani de la moartea lui Ioan N. Roman, 12 iulie 2012, Corina Samoila, Ziua de Constanța, accesat la 9 octombrie 2016