ro.wikipedia.org

Mozilla Firefox - Wikipedia

  • ️Tue Jun 25 2024
Mozilla Firefox



Print screen cu Firefox 89 rulând pe Arch Linux

Autor inițialFundația Mozilla
Dave Hyatt
Joe Hewitt[*]
Blake Ross  Modificați la Wikidata
DezvoltatorMozilla
Versiune inițială127.0.2 / 25 iunie 2024
Ultima versiune135.0[1]  Modificați la Wikidata (4 februarie 2025)
Repohg.mozilla.org/mozilla-central/ Modificați la Wikidata
Stare de dezvoltareActiv
Scris înC[2]
C++[2]
JavaScript[2]
Cascading Style Sheets[3]
Rust[2]
XML User Interface Language[*][4]  Modificați la Wikidata
Sistem de operareMultiplatformă (Windows, Mac OS X, Android Linux și derivatele, Unix și derivatele)[5]
Disponibil în română Da
Tipnavigator web
client FTP
LicențăMozilla EULA pentru distribuție
Prezență online
https://www.mozilla.org/firefox/
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mozilla Firefox este un navigator web gratuit dezvoltat de Mozilla Foundation. Firefox este al doilea navigator ca număr de utilizatori, după Google Chrome de la Google, fiind folosit de aproximativ 28.9 % (în luna iunie 2013) din toți utilizatorii Internetului de pe glob.[6]

Firefox are numeroase facilități, cum ar fi navigarea cu file, un sistem împotriva phishing-ului și al spyware-ului,[7] o facilitate de gestionare a descărcărilor ș.a.

Este foarte configurabil – i se pot adăuga multe extensii făcute de dezvoltatori independenți;[8] gama de extensii este deja foarte largă, fiind disponibile peste 8.000 de extensii de cele mai diverse facturi.[9] Printre cele mai populare extensii se numără NoScript (oprește rularea scripturilor dăunătoare), FoxyTunes (controlează media player-ele), StumbleUpon (descoperire de situri) și DownThemAll! (facilități pentru descărcarea de fișiere).[10]

Conform datelor din luna iulie a anului 2013, Firefox avea între 16 și 21 % utilizatori la nivel mondial, fiind al treilea cel mai popular browser.[11][12][13][14] Statisticile Mozilla arată că Firefox este folosit de peste 450 de milioane de persoane.[15] Browserul se bucură de succes în Indonezia, Germania și Polonia, unde este cel mai utilizat browser, având o cotă de piață de 57 %,[16] 45 %,[17] respectiv 44 %.[18]

Proiectul, început în 2002, își propunea să dezvolte un navigator web open source rapid, ușor de utilizat și foarte extensibil (separat de mai voluminoasa suită Mozilla). Firefox a devenit pachetul asupra căruia se concentrează momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla, acesta fiind astăzi navigatorul oficial al Fundației Mozilla și parte a suitei de aplicații Mozilla (alături de clientul de e-mail Thunderbird). Prima versiune stabilă (1.0.0) a fost lansată în noiembrie 2004. Versiunea în română a Firefox 2 a fost finalizată,[5] iar versiunea 3 este disponibilă din iunie 2008.[19] Versiunea stabilă de acum a ajuns la 22. Cu peste 500.000.000 de descărcări,[20] Mozilla Firefox a devenit una din cele mai populare aplicații open source.

Inițial, Dave Hyatt și Blake Ross au început lucrul la proiectul Firefox ca o ramură experimentală a proiectului Mozilla. Ei credeau că necesitățile comerciale ale sponsorizării de la Netscape și facilitățile care erau „dictate” de dezvoltator compromiteau utilitatea navigatorului web Mozilla.[21] Ca răspuns al creșterii în dimensiune a Mozilla Suite, ei au creat un navigator menit să înlocuiască partea respectivă din suită (Mozilla Thunderbird fiind clientul complementar de e-mail). Pe 3 aprilie 2003, Organizația Mozilla a anunțat că planifică să se axeze mai mult pe Firefox și pe Thunderbird decât pe Mozilla Application Suite.[22]

Proiectul Firefox a suferit numeroase schimbări de nume. Numit inițial Phoenix, a fost redenumit din cauza mărcii înregistrate deținute de Phoenix Technologies. Numele nou, Firebird a provocat un răspuns puternic din partea proiectului Firebird.[23][24][25] Fundația Mozilla a răspuns că navigatorul ar putea purta numele Mozilla Firebird pentru a evita confuzia cu proiectul bazelor de date Firebird. Presiunea continuă din partea comunității a determinat o nouă schimbare a numelui – pe 9 februarie 2004, Mozilla Firebird a devenit Mozilla Firefox,[26] făcându-se des referire la el sub numele prescurtat Firefox. Mozilla face referință la Firefox abreviindu-i numele Fx sau fx, chiar dacă este deseori abreviat ca FF sau chiar FX pentru că unii cred că se referă la FireFox în loc de Firefox.[27]

Proiectul a trecut prin multe versiuni înainte de versiunea 1.0, lansată pe 9 noiembrie 2004. Pe lângă corectarea problemelor de stabilitate și securitate, Fundația Mozilla a lansat prima actualizare majoră a Firefox, versiunea 1.5 pe 25 noiembrie 2005. Pe 24 octombrie 2006, Mozilla a lansat Firefox 2. Această versiune aduce îmbunătățiri la mediul de lucru, la programul de gestionare a extensiilor, la interfața grafică a utilizatorului, și la motoarele de găsire/căutare; o facilitate de recuperare a sesiunilor; corectarea greșelilor de redactare; suport antiphishing implementat inițial de Google ca o extensie,[28][29] și mai târziu introdus în programul în sine.[30] În decembrie 2007, Firefox Live Chat Arhivat în 11 octombrie 2008, la Wayback Machine. a fost lansat. Această facilitate permite utilizatorilor să întrebe voluntarii despre cum să folosească eficient navigatorul; sistemul este pus la dispoziția Fundației de Jive Software, cu ore de operare garantate.[31] Orele de operare „Live Chat” sunt: Luni între orele 11am și 2pm GMT -7 (între 20:00 și 23:00 ora României) și 6pm și 7pm (între 3:00 și 4:00 ora României), iar de Marți până Vineri între orele 10am și 1pm (între 19:00 și 22:00 ora României) și 6pm și 7pm (între 3:00 și 4:00 ora României).[31]

Istoricul versiunilor
Numele navigatorului Versiunea de Gecko Versiunea Numele de cod Data lansării Modificările importante
Phoenix 1.2 0.1 Pescadero 23 septembrie 2002 Prima lansare; bare de instrumente configurabile, căutare rapidă.
0.2 Santa Cruz 1 octombrie 2002 Bară laterală, gestionarea extensiilor.
0.3 Lucia 14 octombrie 2002 Blocarea imaginilor nedorite, blocarea popupurilor, navigare cu file.
1.3 0.4 Oceano 19 octombrie 2002 Teme vizuale, îmbunătățiri aduse blocării popupurilor, configurarea barelor de unelte.
0.5 Naples 7 decembrie 2002 Pagini de start multiple, îmbunătățiri de accesibilitate și la bara laterală; a fost introdus istoricul navigării
Mozilla Firebird 1.5 0.6 Glendale 17 mai 2003 Temă vizuală implicită nouă (Qute), îmbunătățiri la semnele de carte și la confidențialitatea utilizatorului, derulare lină, redimensionarea imaginilor automată.
0.7 Indio 15 octombrie 2003 Derulare automată, gestionare parole, îmbunătățiri aduse panoului de opțiuni.
Mozilla Firefox 1.6 0.8 Royal Oak 9 februarie 2004 Windows installer, lucru offline, îmbunătățiri aduse gestionării descărcărilor și semnelor de carte; navigatorul a primit o siglă nouă.
1.7 0.9 One Tree Hill 15 iunie 2004 Temă vizuală implicită nouă (Winstripe), program de gestionare teme/extensii nou, dimensiunea descărcată redusă, sistem de ajutor nou, instalare în Linux, pictogramă pentru poșta electronică (numai în Windows).
1.0 Phoenix 9 noiembrie 2004 Se lansează oficial versiunea 1.0. Facilități noi ca suportul pentru feedurile RSS/Atom, bară de căutare, căutare de pluginuri. A ajuns la ultima versiune pe 13 aprilie 2006 odată cu lansarea versiunii 1.0.8.[32] (suportul pentru versiunile vechi se termina la 6 luni după lansarea produsului).[33]
1.8 1.5 Deer Park 29 noiembrie 2005 Lansarea oficială a versiunii 1.5. Suport pentru SVG și canvas, ajustări ale interfeței utilizatorului și îmbunătățiri la JavaScript 1.5 și CSS 2/3. A ajuns la sfârșitul versiunilor pe 30 mai 2007 odată cu lansarea versiunii de Firefox 1.5.0.12.[34]
Mozilla Firefox 2 1.8.1 2.0 Bon Echo 24 octombrie 2006 Lansarea oficială a versiunii 2.0. Adăugate facilități noi ca recuperarea sesiunii după ce programul nu mai răspunde, sugestii de căutare pentru Google și Yahoo! Search, gestionare pluginuri de căutare nouă, previzualizarea feedurilor, protecție antiphishing. Reîmprospătare a temei Winstripe. Include suport pentru JavaScript 1.7.
2.0.0.14 16 aprilie 2008 Mici corectări de buguri și de probleme de securitate.[35][36][37][38][39][40][41][42][43][44][45][46]
Mozilla Firefox 3 1.9 3.0 Gran Paradiso 17 iunie 2008 [47][48] Widgeturi Cocoa incluse în versiunile pentru Mac OS X. API-uri implementate din WHATWG. Modificări la modul în care evenimentele DOM sunt desprinse, la modul cum elementele obiecte HTML sunt încărcate, la modul cum paginile web sunt redate. Elemente și filtre SVG noi. Acordare cu Acid2 (test). Îmbunătățiri la interfața utilizatorului, incluzând teme vizuale noi pentru diferite sisteme de operare și un program de gestionare a descărcărilor nou. Sistemele de operare Windows 95, 98, ME, Mac OS X v10.3 și precedentele nu mai beneficiază de asistență tehnică. Integrare addons.mozilla.org în fereastra Add-ons.
3.1 Shiretoko
Mozilla Firefox 4 Mozilla2 4.0 Tumucumaque 22 martie 2011 Firefox 4 devine disponibil în peste 80 de limbi. Folsește un motor JavaScript mai rapid, JägerMonkey. Suport pentru headerul Do Not Track („DNT”) pentru a putea renunța la reclame. Este inclus Firefox Sync. Randarea grafică se face pe baza accelerări hardware folosind Direct3D 9 (Windows XP), Direct3D 10 (Windows Vista și 7), și OpenGL pe Mac OS. WebGL este activat pentru toate platformele cu o placă video capabilă cu driverele actualizate. Suport nativ pentru formatul video HD HTML5 WebM. Protecție anti „crash” cand unul dintre pluginurile Adobe Flash Player, Apple QuickTime sau Microsoft Silverlight nu mai funcționează corect. Butoanele sunt redesenate pentru utilizatorii de Vista și Windows 7. Taburile sunt trecute deasupra pe default pe Windows, Mac OS X, și Linux. Butonul de stop și refresh au fost unite într-unul singur. Suport pentru Audio Data API, protocolul de securitate HSTS și mai multe atribute ale HTML5.[49]
Mozilla Firefox 5 Mozilla5 5.0 21 iunie 2011 Îmbunătățirea suportului pentru standardele web HTML5, CSS3, MathML, XHR și SMIL. O mai bună vizibilitate pentru opțiunea Do not track header.[50][51][52]
5.0.1 11 iulie 2011 Rezolvarea unei probleme în Mac OS X 10.7 care ducea la oprirea Firefox-ului[53]
  • Rezolvarea unei probleme cauzate de aplicația celor de la Apple „Java for Mac OS X 10.6 Update 5” unde pluginul Java nu putea fi încărcat[54]
Mozilla Firefox 6 Mozilla6 6.0 16 august 2011 Suport pentru window.matchMedia, EventSource, WebSocket. Adăugarea about:permissions. Au fost rezolvate probleme de securitate și stabilitate.[55]
6.0.1 30 august 2011
6.0.2 6 septembrie 2011
Mozilla Firefox 7 Mozilla7 7.0 27 septembrie 2011
7.0.1 29 septembrie 2011
Mozilla Firefox 8 Mozilla8 8.0 8 noiembrie 2011
8.0.1 21 noiembrie 2011
Mozilla Firefox 9 Mozilla9 9.0 20 decembrie 2011
9.0.1 21 decembrie 2011
Mozilla Firefox 10 Mozilla10 10.0 31 ianuarie 2012
10.0.1 10 februarie 2012
10.0.2 16 februarie 2012
Mozilla Firefox 11 Mozilla11 11.0 13 martie 2012
Mozilla Firefox 12 Mozilla12 12.0 24 aprilie 2012
Mozilla Firefox 13 Mozilla13 13.0 5 iunie 2012
13.0.1 15 iunie 2012
Mozilla Firefox 14 Mozilla14 14.0.1 17 iulie 2012
Mozilla Firefox 15 Mozilla15 15.0 28 august 2012
15.0.1 6 septembrie 2012
Mozilla Firefox 16 Mozilla16 16.0 9 octombrie 2012
16.0.1 11 octombrie 2012
16.0.2 26 octombrie 2012
Mozilla Firefox 17 Mozilla17 17.0 20 noiembrie 2012
17.0.1 30 noiembrie 2012
Mozilla Firefox 18 Mozilla18 18.0 8 ianuarie 2013
18.0.1 18 ianuarie 2013
18.0.2 5 februarie 2013
Mozilla Firefox 19 Mozilla19 19.0 19 februarie 2013
19.0.2 7 martie 2013
Mozilla Firefox 20 Mozilla20 20.0 2 aprilie 2013
20.0.1 10 aprilie 2013
Mozilla Firefox 21 Mozilla21 21.0 14 mai 2013
Mozilla Firefox 22 Mozilla22 22.0 25 iunie 2013
Mozilla Firefox 23 Mozilla23 23.0 6 august 2013 Schimbări majore. Actualizarea logo-ului.[56]
23.0.1 16 august 2013
Mozilla Firefox 24 Mozilla24 24.0 17 septembrie 2013 [57]
24.1.0 29 octombrie 2013 Îmbunătățire securitate.[58]
Mozilla Firefox 25 Mozilla25 25.0 29 octombrie 2013 Resetarea Firefox nu va mai șterge istoricul navigărilor. Și alte schimbări.[59]
Mozilla Firefox 3 Final rulând pe Ubuntu
Mozilla Firefox 2 rulând pe Windows

Dezvoltatorii navigatorului au vrut să producă navigatorul „cu care chiar se navighează pe internet”[60] și care oferă „cea mai bună experiență pe web posibilă celui mai mare grup de oameni posibil”.[61]

Navigatorul este bazat pe motorul de randare Gecko, conformându-se cu majoritatea standardelor web în vigoare (HTML, XML, XHTML, CSS 1 și 2,[62] ECMAScript (JavaScript), DOM, MathML, XSL, XPath, SVG - parțial).[63] Este implementat parțial și suportul pentru CSS3, care nu a fost încă standardizat, și este în lucru implementarea standardelor SVG și APNG. Este de notat și suportul complet pentru imaginile PNG, care încă nu este complet în cel mai important navigator concurent (Microsoft Internet Explorer), care nu stăpânește transparența alfa.[64]

Firefox va permite implementarea propunerilor de standard de la WHATWG cum ar fi reținerea datelor pe computerul clientului[65][66] și elementele HTML canvas.[67]

Chiar dacă Firefox 2 nu trece testele standard Acid2, toate versiunile 3 Beta trec aceste teste.[68]

Firefox asigură sprijin pentru navigare cu file (tab-uri).[7] Sistemul de fișiere implicit este foarte simplu, dar se poate extinde și adapta foarte ușor nevoilor fiecărui utilizator cu ajutorul extensiilor disponibile atât pe situl Mozilla, cât și pe diverse alte situri.[69]

Alte facilități importante includ:

  • suport pentru căutare pe web, prin intermediul barei de căutare prezentă în dreapta sus. Conține în mod implicit accesul la motoarele de căutare Google, Yahoo!, Creative Commons și poate fi ușor extins pentru diferite motoare de căutare (inclusiv pentru Wikipedia), o facilitate asemănătoare cu GoogleBar-ul pentru Internet Explorer, dar cu diferența este că vine deja inclus în navigator și nu ocupă spațiu inutil în fereastra de navigare.[7]
  • căutare rapidă în pagină, prin utilizarea unei bare în partea de jos, care indică rezultatele căutării pe măsură ce utilizatorul tastează, prin colorarea acestora.[7]
  • opțiuni de blocare a ferestrelor pop-up, ușor adaptabile pentru fiecare utilizator.[7]
  • extensibilitate foarte mare - navigatorul poate fi îmbunătățit sau anumite funcționalități pot fi modificate prin instalarea unor adaosuri numite extensii sau add-on. Sistemul, numit xpinstall, permite descărcarea extensiilor și update-urilor pentru acestea. În plus, sunt asigurate și uneltele pentru managementul acestora, pentru a le dezactiva și activa după preferințe. Există extensii pentru o mulțime de facilități, de la prognoza stării vremii și îmbunătățirea navigării cu tab-uri, până la unelte pentru blocarea reclamelor din pagini, crearea de pagini web, simplificarea editării Wikipedia, sau adaptare pentru utilizarea navigatorului în sistem de punct de acces la Internet public.[7] Gama de extensii este foarte largă: în iunie 2013 erau disponibile în jur de 10. 210 de extensii.[9]
  • se personalizează ușor; practic toate barele de unelte și meniurile pot fi configurate în cel mai mic detaliu. În plus, există o mulțime de teme și stiluri grafice disponibile pentru a fi descărcate. Cu minime cunoștințe de CSS și de alte tehnologii folosite de Firefox, se poate crea propria temă, se pot modifica meniurile și se pot face multe ajustări la comportamentul navigatorului. Cei interesați pot să-și creeze extensii care introduc capabilități complet noi.[7]
  • este disponibil pentru o varietate foarte mare de platforme și sisteme de operare. În plus, fiind open-source, utilizatorul poate încerca să-și porteze aplicația pe sistemul propriu, în caz că nu este deja disponibilă o versiune spre download. Actualmente sunt disponibile, fie direct de la Fundația Mozilla, fie de la alte entități, versiuni pentru Microsoft Windows 2000, XP, 2003 Server, Vista, ReactOS, Linux (o varietate largă de platforme) și Mac OS X (de la versiunea 1.5, numai Mac OS X 1.0.2 sau mai recent vor mai fi susținute), BSD (FreeBSD, OpenBSD, NetBSD și PC-BSD) Solaris (x86 și SPARC), BeOS, OS/2, AIX, SkyOS și IRIX. În cazul sistemelor multiboot, fișierele de configurare și preferințe pot fi păstrate o singură dată, pe o partiție accesibilă mai multor sisteme de operare.[5]
  • suport inclus pentru RSS/Atom.
  • este tradus în peste 40 limbi,[5] printre care și româna. Este posibilă traducerea lui în alte limbi fără cunoștințe de programare, doar prin editarea unor fișiere text.
  • accent pe siguranță, Mozilla asigurând un premiu pentru fiecare vulnerabilitate descoperită. În plus, neexecutarea de cod ActiveX cât și modelul de securitate ales conferă un plus de siguranță față de viruși, adware și spyware, dar și față de phishing.[7]

Faptul că Firefox are mai puține probleme de securitate cunoscute decât Internet Explorer este adesea folosit pentru a convinge oamenii să schimbe Internet Explorer cu Firefox.[70][71][72][73] Spre exemplu, The Washington Post a anunțat în 2006 că pentru Internet Explorer, de la descoperirea unei probleme grave de securitate și până la rezolvarea ei printr-un update au trecut 284 de zile; pentru Firefox această perioadă a fost de doar 9 zile.[74] De altfel un studiu al Symantec a arătat în septembrie 2006 că deși Firefox avea mai multe vulnerabilități de securitate decât alte navigatoare, ele au fost corectate într-un timp mult mai mic decât la celelalte navigatoare.[75] Mai târziu, Symantec a clarificat articolul, spunând că Firefox are în continuare mai puține probleme de securitate decât Internet Explorer.[76] Firefox 2 avea pe 28 martie 2008 are doar patru vulnerabilități de securitate, nici acestea foarte grave. Acestea vor fi cu siguranță rezolvate (dacă nu cumva au fost deja) într-o versiune ulterioară. Cea mai gravă a primit de la Secunia rating-ul „less critical” (mai puțin critic).[77] Internet Explorer avea la aceeași dată opt vulnerabilități de securitate, cea mai gravă primind rating-ul „moderate critical” (moderat) de la Secunia.[78]

Sigla generică cu globul fără „vulpea de foc” este utilizată atunci când Firefox este compilat fără brandingul oficial.

Firefox este distribuit sub licență triplă: licențele GNU General Public License, GNU Lesser General Public License și Mozilla Public License.[79] Aceste licențe permit tuturor să vizualizeze, să modifice și să redistribuie codul Firefox. Astfel, mai multe alte navigatoare au fost create pe baza lui Firefox, cum ar fi Netscape, Flock.

Aplicația în sine, nemodificată, poate fi distribuită sub termenii licenței Mozilla EULA.[80] Totuși, unele elemente ca sigla Firefox sau sistemul de raportare a erorilor tehnice (care este closed-source) sunt mărci înregistrate și nu sunt sub licența Mozilla EULA. Tocmai de aceea, Fundația pentru Software Liber consideră acestea ca versiuni proprietare și nu open-source.[81] Totuși, Mozilla are în vedere ca următoarele versiuni de Firefox să fie în totalitate open-source.[82]

Înainte, Firefox era disponibil numai în Mozilla Public Licence,[83] lucru criticat de FSF deoarece aceasta consideră că licența Mozilla Public este un copyleft slab. Această licență permite, cu anumite limite, crearea de software proprietatea dezvoltatorului pe baza codului disponibil sub ea. În plus, codul sub MPL nu poate fi combinat sau legat cu codul sub GPL/LGPL.[84][85] Ca răspuns la aceste îngrijorări ale comunității, Mozilla a lansat următoarele versiuni de Firefox sub trei licențe: GPL, LGPL și MPL. Astfel dezvoltatorii și utilizatorii pot alege între cele trei licențe pentru a crea derivate: GPL/LGPL pentru modificarea/îmbinarea cu altele a codului sau licența MPL pentru distribuția codului nemodificat (luați în calcul și crearea de software proprietate sub MPL).[83]

Firefox este, de fapt, numele englezesc ursului panda roșu (Ailurus fulgens - 小熊 în chineză).

„Firefox” este o marcă înregistrată. Oricine poate distribui softul nemodificat împreună cu sigla și numele de Mozilla Firefox, dar odată cu modificarea codului sursă sunt impuse mai multe restricții.[86]

Au fost ceva controverse deasupra încercărilor Mozilla de a opri dezvoltarea de software derivat sub același nume. Șeful Mozilla, Mitchell Baker a răspuns într-un interviu că dezvoltatorii pot să redistribuie softul nemodificat sub același branding, nestingheriți, dar singura grijă a Mozilla este ca utilizatorul să aibă o experiență cât mai plăcută când utilizează „Firefox” (indiferent dacă este softul original sau unul derivat).[87]

Pentru a permite modificarea codului fără utilizarea siglei și mărcii înregistrate oficiale, codul sursă din Firefox este „echipat” cu o metodă de „schimbare a brandului”. Această schimbare permite compilarea programului fără brandingul oficial. Această schimbare este adesea folosită la compilarea versiunilor alfa și beta de Firefox. La compilarea softului fără brandingul oficial se folosește adesea ca iconiță globul lipsit de „vulpea de foc” și ca titlu numele de cod al versiunii din care este derivat softul respectiv. De exemplu softul derivat din versiunea de Firefox 1.5 va avea titlul de „Deer Park”, cel derivat din Firefox 2.0 „Bon Echo” iar cel derivat din Firefox 3.0 „Gran Paradiso”.

În afara celor câteva excepții pentru „edițiile comunității”, dezvoltatorul trebuie să ceară permisiunea Firefox să utilizeze brandingul oficial Firefox pentru versiunile modificate (ceea ce înseamnă că dezvoltatorul trebuie să folosească atât numele cât și sigla Firefox originală; utilizarea fie numai a siglei, fie numai a numelui nu e permisă).

În 2006, proiectul Debian a fost nevoit să renunțe la iconița Firefox datorită faptului că aceasta era o marcă înregistrată și era disponibilă cu restricții, neîncadrându-se în termenii proiectului. Mai târziu, un reprezentant Mozilla le-a spus dezvoltatorilor că acest lucru este inacceptabil și că proiectul trebuie fie să folosească în continuare sigla Firefox, fie să nu mai folosească titlul de „Mozilla Firefox”.[88] În final, Debian a redenumit proiectul IceWeasel (în traducere liberă Nevăstuica gheții).

  • Branding

  • Logo-ul utilizat pentru brandingul Firefox

    Logo-ul utilizat pentru brandingul Firefox

  • Istoric logo-uri

  • Logo-ul utilizat pentru Firefox 1.0 – 3.0

    Logo-ul utilizat pentru Firefox 1.0 – 3.0

  • Logo-ul utilizat pentru Firefox 3.5 – 22.0

    Logo-ul utilizat pentru Firefox 3.5 – 22.0

  • Logo-ul utilizat pentru Firefox 23 - 56[89]

    Logo-ul utilizat pentru Firefox 23 - 56[89]

  • Logo-ul utilizat pentru Firefox 56 - 69

    Logo-ul utilizat pentru Firefox 56 - 69

  • Logo-ul utilizat pentru Firefox 70 →

    Logo-ul utilizat pentru Firefox 70 →

  • Alte logo-uri pentru verisiuni specifice ale soft-ului

  • Logo-ul „Phoenix” și „Firebird” înainte de a fi redenumit în Firefox

    Logo-ul „Phoenix” și „Firebird” înainte de a fi redenumit în Firefox

  • Logo-ul Firefox Developer Edition

    Logo-ul Firefox Developer Edition

  • Logo-ul Nightly, folosit pentru a reprezenta versiunile alfa

    Logo-ul Nightly, folosit pentru a reprezenta versiunile alfa

  • Logo-ul Minefield

    Logo-ul Minefield

Prima versiune de Firefox a fost rapid adoptată de populație, având 100 milioane de descărcări în primul an de la lansare.[90] Mozilla a pornit numeroase campanii agresive de popularizare a navigatorului prin diverse mijloace: afișe, imagini și chiar filme. Aceste campanii au început în 2004 cu proiectele pe care Blake Ross și Asa Dotzler le numeau „săptămânile de market”.[91]

Pe 12 septembrie 2004,[92] Mozilla a lansat proiectul „Spread Firefox” (SFX), creând automat și un centru de discuții despre metodele de răspândire a navigatorului în rândul populației. Portalul conține butonul „Get Firefox”, dând utilizatorului mai multe site-uri de referință cu 250 site-uri de referință în top afișate pe site. Din când în când echipa SFX organizează diverse acțiuni pentru a face reclamă navigatorului.

Campania „Ziua Mondială a Firefox” a fost lansată la 15 iunie 2006 [93], odată cu a treia aniversare de la constituirea Fundației Mozilla[94] și a funcționat până pe 15 septembrie 2006[95] Participanții au fost invitați să își treacă numele lor și de asemenea pe cel al unui prieten pe o listă de candidați, din care mai târziu s-au ales numele pentru afișarea pe un panou digital la sediile centrale ale Fundației Mozilla.

Clipul "Whee!" pe YouTube
Câțiva contribuitori la Firefox au creat un clip scurt[96] care le are ca personaje pe cele mai importante navigatoare web (în ordinea aparenței: Internet Explorer, Netscape Navigator, Safari și Mozilla Firefox), mai precis siglele lor, peste care s-au suprapus în mod artificial ochi și o gură (mai puțin la Firefox). În acest clip, cele trei navigatoare competitoare ale lui Firefox fac gălăgie; numai Firefox stă liniștit și nemișcat. Mai precis: Internet Explorer se distrează privind o scânteie ce orbitează în jurul lui făcând uiiii... (de unde și numele clipului), Netscape este prezentat ca o doamnă care vorbește și iar vorbește fără oprire, făcând ne, ne, ne iar Safari își plimbă gura pe față în timp ce își suflă acul busolei. Spre final, Firefox, care a stat liniștit în tot timpul în care ceilalți au făcut gălăgie, își întoarce capul și le strigă celorlalți „Shut up!” (Închideți gura!). Se face dintr-o dată liniște, dar Internet Explorer, care este prezentat ca cel mai nătâng dintre toți începe din nou să facă uiii când zărește scânteia orbitând în jurul lui. Clipul se termină cu arderea lui Internet Explorer urmat de adresa de web www.getfirefox.com.

Afiș în limba franceză aprobat de echipa Spread Firefox în care Firefox este prezentat ca o vulpiță adorabilă. Pe afiș scrie în franceză:

Vă rugăm, adoptați-l pe Firefox!
Este prietenos.
Este mai sigur.
Este mai bun.
De ce nu?

  • Pe 21 februarie 2008, în cinstea celebrării a 500 milioane de descărcări a Firefox, echipa a vizitat FreeRice pentru a câștiga 500 milioane de boabe de orez (în engleză rice=orez).[97]
  • La Mozilla Store (Magazinul Mozilla) se găsesc numeroase tricouri, jucării de pluș, șepci și alte obiecte care fie reprezintă vulpița Firefox, fie au pe ele desenate sigla Firefox.[98]
  • Câțiva contribuitori ai Firefox au creat niște cercuri în lanuri în forma siglei Firefox. Acestea sunt vizibile și pe Google Earth,[99] coordonatele fiind 45°7′25.68″N 123°6′49.68″V / 45.1238000°N 123.1138000°V.

Încă de la lansarea navigatorului Firefox, el a fost din ce în ce mai căutat, lucru în defavoarea navigatorului Internet Explorer. Internet Explorer se află într-o scădere constantă a ratei utilizării de când a fost lansat Firefox, chiar dacă este în continuare cel mai popular navigator. La începutul anului 2008, Firefox avea 15 % din cota globală de piață.[100][101] Comparând cu celelalte navigatoare, Internet Explorer versiunile 6 și 7 dețineau 75 % din cota de piață, Safari 4 %, iar Internet Explorer 5 mai puțin de jumătate de procent.[102][103][104] Un articol scria la începutul lansării versiunii 2 a lui Firefox că Internet Explorer 6 avea 77,22 % din cota de piață, Internet Explorer 7 avea 3,18 % iar Firefox avea 0,69 %.[105]

Un articol Softpedia spunea în iulie 2007 că „Firefox își mărește rapid și constant cota de piață, în defavoarea IE7. De la 0,69 % în octombrie 2006 a ajuns la 11,07 %. Mozilla chiar și-a sacrificat versiunea 1.5 a navigatorului cu sursă deschisă pentru Firefox 2.0. De când suportul tehnic pentru Firefox 1.5 a fost oprit la sfârșitul lui iunie, Firefox 1.5 a scăzut la doar 2,85 %.”[103]

Estimare a cotei de piață a celor mai populare navigatoare web în lume (decembrie 2011)[106][107]
Internet Explorer 38,65 %
Firefox 3 4,9 %
Firefox 4 0,8 %
Firefox 5–9 19,57 %
Toate versiunile de Firefox la un loc 25,27 %
Chrome 27,27 %
Safari 6,08 %
Opera 1,98 %

Descărcările au continuat încă de când Firefox a fost lansat în noiembrie 2004 într-o manieră crescătoare. Astfel pe 31 iulie 2006 s-au atins 200 milioane de descărcări,[108] în februarie 2007 a ajuns la 300 milioane de descărcări,[109] în luna septembrie a aceluiași an a ajuns la 400 milioane de descărcări [110] iar pe 21 februarie 2008, Firefox a ajuns la 500 000 de descărcări.[111] Acest număr nu include numărul de descărcări ale navigatorului de pe site-urile independente (gen softpedia.com sau download.com) și nici descărcările prin update.[112]

Firefox este foarte popular în Europa; de altfel un studiu al XiTi făcut de pe 5 martie până pe 11 martie 2007 a arătat că unul din patru internauți europeni folosesc la navigarea internetului Mozilla Firefox.[113]

Comunitatea românească Mozilla promovează produsele Mozilla și oferă conținut în limba română pe site-ul propriu www.mozilla.ro Arhivat în 16 ianuarie 2013, la Wayback Machine.Comunitate localizează și produsele mozilla în limba română, paginile de suport tehnic, testează, realizează teste de stabilitate/securitate și organizează evenimente mozilla la nivel național. În prezent, comunitatea are mai mult de 15 membri, câțiva dintre ei fiind și contractori mozilla.

Conform statisticilor saitului trafic.ro (care monitorizează o parte importantă a traficului WEB din România), Firefox 2.0 este cel mai utilizat navigator web (34,17 %[114]), cele două versiuni de Internet Explorer (6.0 și 7.0) fiind pe locurile următoare cu 30,81 %, respectiv 25,38 %; Firefox 1.0 este pe locul 5, cu o cotă de 1,6 %. La finele anului 2006, Firefox 1.0 era al doilea cel mai folosit navigator de web în România, fiind folosit de 18,08 % din internauți.[115] La mijlocul lui 2007, Firefox 1.0 și Firefox 2.0 aveau împreună 33,27 % din cota de piață.[116]

Forbes.com a numit Firefox cel mai bun navigator web într-un comentariu făcut în 2004.[117] PC World a numit Firefox produsul anului în lista „celor mai bune 100 de produse” din 2005.[118] După ce a fost lansat Firefox 2 și Internet Explorer 7, PC World a revizuit cele două navigatoare web și a declarat că Firefox este în continuare mai bun.[119] Revista Which? a numit Firefox „Best Buy web browser”.[120]

Internet Week a postat un articol în care mulți cititori se plângeau că Firefox 1.5 folosește multe din resursele computerului.[121] Dezvoltatorii Firefox au răspuns că asta se datorează cel puțin parțial noii facilități FastBack.[122] Probleme de memorie mai puteau apărea și datorită defectelor add-on-urilor ca Google Toolbar sau al versiunilor vechi de Adblock sau de Adobe Acrobat Reader.[123][124] Când PC Magazine a comparat memoria utilizată de Firefox cu memoria utilizată de alte navigatoare, ca Opera, a remarcat că Firefox solicită memoria computerului aproximativ la fel de mult ca celelalte navigatoare.[125] Testele făcute de PC World și de Zimbra au arătat că Firefox 2 folosește mai puține resurse decât Internet Explorer 7.[119][126] Firefox 3 beta 1, în comparație cu versiunea 2, nu folosește mai puține resurse decât versiunea 2, chiar dacă folosește în continuare mai puține resurse decât Internet Explorer 7.[127]

La fel ca alte navigatoare web, Firefox a avut mai multe vulnerabilități care îi puneau în pericol securitatea, chiar dacă nu atât de multe ca Internet Explorer.[128][129][130]

Softpedia confirmă că pornirea navigatorului Firefox durează mai mult decât pornirea celorlalte navigatoare, lucru confirmat de testele de viteză.[131] Internet Explorer 6, rulând pe Windows, se încarcă mai repede și datorită faptului că multe din componentele lui sunt încărcare automat la pornirea sistemului de operare. Tocmai de aceea, a fost creat un „pre-loader” (pre-încărcător) care să încarce unele din componentele Firefox la pornirea sistemului de operare.[132] O facilitate asemănătoare, prezentă în Windows Vista, numită SuperFetch execută o pre-încărcare a aplicației asemănătoare dacă este folosită destul de des.

Relațiile Corporației Mozilla cu Google au fost adesea notate în presă.[133][134] După ce Google lansase de ceva vreme un add-on care consta într-un sistem de combatere a phishingului, intoducerea acestui sistem direct în aplicația propriu-zisă (versiunea 2) a creat multe controverse.[135] Când protecția împotriva phishingului este activată, ea se bazează pe o listă gestionată de Google, care se actualizează automat aproximativ de două ori pe oră.[136] Utilizatorul nu poate schimba furnizorul datelor prin intermediul interfeței grafice [137] și nici măcar nu este informat despre cine este acest furnizor.[138] Navigatorul trimite un cookie de fiecare dată când utilizatorul cere actualizarea lui.[138] În ultimele versiuni de Firefox s-a introdus o facilitate opțională care de asemenea folosește la combaterea phishingului. Aceasta verifică URL-ul fiecărei pagini web vizitate cu o bază de date a Google.[139] Unele grupuri de internauți și-au exprimat îngrijorările cu privire la posibila utilizare a datelor personale de către Google, chiar dacă polița de confidențialitate a Mozillei spune clar că Google nu va folosi datele personale transmise prin intermediul facilității anti-phishing a navigatorului.[136]

În 2005, venitul Fundației Mozilla cumulat cu cel al Corporației Mozilla a fost de 52,9 milioane de dolari, aproape 95 % din acesta venind din partea mai-marilor motorului de căutare.[140][141] În 2006, venitul cumulat al Fundației Mozilla și al Corporației Mozilla a fost de 66,9 milioane de dolari, aproape 90 % fiind din partea mai-marilor motorului de căutare.[140][142]

În 2004, șeful Microsoft al operațiilor australiene a declarat în 2004 că nu vede Firefox ca o amenințare, întrucât nu oferă mai multe facilități decât Internet Explorer.[143] Chiar președintele Microsoft la acea vreme, domnul Bill Gates folosea Firefox dar a comentat că „atât de mult software este descărcat tot timpul, dar oamenii chiar le folosesc pe toate?”.[144]

O comisie SEC (Securities and Exchange Commission) a Microsoft spunea pe 30 iunie 2005 că „producătorii ca Mozilla oferă software care concurează lui Internet Explorer folosind capacitățile produselor și serviciilor Windows”.[145] La lansarea versiunii 7 a lui Internet Explorer s-a observat că au fost adăugate facilități care înainte nu erau prezente decât la Firefox (ca de exemplu navigarea cu file sau suportul pentru RSS).[146]

În ciuda recepției reci din partea Microsoft, echipa dezvoltatorilor lui Internet Explorer ține legătura cu cei de la Mozilla. Ei se întâlnesc regulat și discută unele standarde web.[147] În 2005, Mozilla a permis dezvoltatorilor lui IE să folosească sigla pentru feed-urile de web pentru reprezentarea grafică a feed-urilor de web.[148]

În august 2006, Microsoft s-a oferit să ajute dezvoltatorii Firefox să integreze navigatorul cât mai bine în Windows Vista.[149] Mozilla a acceptat.[150]

În octombrie 2006, pentru a felicita echipa dezvoltatorilor lui Firefox cu ocazia lansării cu succes a versiunii 2, dezvoltatorii lui IE au trimis celor de la Mozilla un tort.[151][152] Făcând referire la celebrele războaie ale navigatoarelor („browser wars”), câțiva cititori au glumit spunând că probabil tortul era otrăvit, pe când alți cititori glumeți spuneau că probabil Mozilla va trimite înapoi un alt tort, împreună cu rețeta, referindu-se la mișcarea software-urilui liber.[153]

În noiembrie 2007, Jeff Jones, angajat al Microsoft, a criticat Firefox, spunând că Internet Explorer are mai puține vulnerabilități de securitate decât Firefox, contrar vehiculărilor din presă.[154] Un dezvoltator de la Mozilla, Mike Shaver, a negat acest studiu, făcând un studiu propriu bazat nu pe vulnerabilitățile cunoscute ale navigatorului, ci pe lansările de corecții (fix-uri) de la Microsoft.[155]

Caracteristici hardware recomandate[156]
Windows OS X
CPU Pentium 4 sau mai nou, cu SSE2 Orice CPU Intel
Memorie operativă (RAM) 512 MB
Spațiu pe HDD 200 MB
Sistem de operare Ultima versiune stabilă Statut de întreținere
Microsoft Windows XP SP2/SP3 / 2003 SP1/SP2/R2 / Vista /
2008 / 7 / 2008R2 / 8 / 2012 		25.0[157] 2004–prezent
2000 / XP RTM/SP1 / 2003 RTM 10.0.12esr[158] și 12.0 2004–2013
NT 4 / 98 / ME 2.0.0.20 2004–2008
95 1.5.0.12 2004–2007
OS X 10.6 – 10.8 25.0[157] 2009–prezent
10.5 (Intel) 10.0.12esr[159] și 16.0.2 2007–2013
10.4 – 10.5 (PPC) 3.6.28[160][161] 2005–2012
10.2 – 10.3 2.0.0.20 2004–2008
10.0 – 10.1 1.0.8 2004–2006
Linux kernel 2.2.14 și mai nou
(cu anumite librării[157]) 		25.0[157] 2004–prezent

Primele versiuni ale Firefox descriau cookieurile astfel: „Cookies are delicious delicacies”. (în română Cookieurile sunt delicatese delicioase) Propoziția era o manifestare a umorului programatorilor și o reflexie generală a apropierii neconvenționale a aplicației de standardele open-source. Totuși, propoziția a fost înlocuită mai târziu, ca urmare a reacției utilizatorilor.

Pe 22 aprilie 2004, Jesse Ruderman a lansat prima versiune a extensiei „delicateselor delicioase” care restaura vechea definiție a cookieurilor.[162]

La introducerea în bara de adrese a Firefox a textului about:mozilla, navigatorul afișează un verset din așa-numita Cartea Mozillei. Versetele sunt afișate pe fundal maroniu, cu text alb. Chiar dacă nu există o carte numită Cartea Mozillei, versetele, semănând cu cele din Apocalipsa din Biblie, sunt citate ca fiind din Cartea Mozillei.

Versetele descriu de fapt, perioade din istoria navigatorului Netscape, mai târziu devenit Firefox. Fiecare versiune de Firefox, respectiv Netscape afișează un alt verset. La navigatorul Netscape/Firefox se face referire prin „fiara” (the beast) pe când la rivalul „fiarei”, Internet Explorer, se face referire prin „Mammon”. Cuvântul englezesc „mammon” este folosit în Biblie, predominant în Noul Testament pentru a descrie o persoană bogată devenită rea, malefică.[163]

Mai jos se află o traducere a versetului din Cartea Mozillei afișat de Firefox 3:

Și astfel, în cele din urmă, fiara căzu iar necredincioșii se veseliră. Dar nu era totul pierdut, căci din cenușă se ridică o pasăre mare. Privindu-i de sus pe necredincioși, pasărea aruncă foc și trăsnet asupră-le. Căci fiara renăscuse cu puteri înnoite, iar ucenicii lui Mammon fugiră îngroziți.

din Cartea Mozillei, 7:15

Varianta în limba engleză a acestui verset se găsește pe pagina web www.mozilla.org/book, împreună cu un comentariu explicativ,[164] găsit în codul sursă al paginii, care se traduce astfel: „Bestia a murit (AOL și-a închis diviziunea Netscape), dar s-a ridicat imediat din propria cenușă (crearea Fundației Mozilla și a navigatorului Firebird, chiar dacă numele a fost schimbat mai târziu în Firefox).”

Mozilla Firefox a primit mai multe premii de la diferite organizații. Aceste premii includ:

  • Câștigătorul Webware 100, iunie 2007[165]
  • Cele mai bune 100 produse din 2007 PC World, mai 2007[166]
  • PC Magazine Editors' Choice, octombrie 2006[167]
  • CNET Editors' Choice, octombrie 2006[168]
  • Cele mai bune 100 produse din 2006 PC World, iunie 2006[169]
  • PC Magazine Technical Excellence Award, Software and Development Tools category, ianuarie 2006[170]
  • PC Magazine Best of the Year Award, 27 decembrie 2005[171]
  • PC Pro Real World Award (Mozilla Foundation), 8 decembrie 2005[172]
  • CNET Editors' Choice, noiembrie 2005[173]
  • UK Usability Professionals' Association Award Best Software Application 2005, noiembrie 2005[174]
  • Macworld Editor's Choice with a 4.5 Mice Rating, noiembrie 2005[175]
  • Softpedia User’s Choice Award, septembrie 2005[176]
  • TUX 2005 Readers' Choice Award, septembrie 2005[177]
  • PC World Product of the Year, iunie 2005[178]
  • Forbes Best of the Web, mai 2005[179]
  • PC Magazine Editor’s Choice Award, mai 2005[180]
  1. ^ Firefox 135.0, See All New Features, Updates and Fixes (în engleză), accesat în 4 februarie 2025
  2. ^ a b c d https://www.openhub.net/p/firefox/analyses/latest/languages_summary
  3. ^ http://davidwalsh.name/firefox-internal-rendering-css
  4. ^ https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Mozilla/Tech/XUL
  5. ^ a b c d Pagina cu toate versiunile și toate limbile în care Firefox este disponibil
  6. ^ Browser Statistics, w3schools.com, accesat în 14 septembrie 2012
  7. ^ a b c d e f g h „Pagina cu facilitățile navigatorului”. Arhivat din original la 9 mai 2008. Accesat în 5 aprilie 2008.
  8. ^ addons.mozilla.org Pagina "Răsfoiește toate extensiile"[nefuncțională]
  9. ^ a b addons.mozilla.org Pagina "Browse all Extensions" (Răsfoiește toate extensiile)[nefuncțională]
  10. ^ Cele mai populare add-on-uri Firefox[nefuncțională].
  11. ^ „Web Browser Market Share Trends”. W3Counter. Awio Web Services LLC. Accesat în 24 august 2012.
  12. ^ „Desktop Browser Market Share”. Net Applications. Accesat în 26 septembrie 2012.
  13. ^ „Top 5 Browsers”. StatCounter Global Stats. StatCounter. Accesat în 24 august 2012.
  14. ^ „Web browsers (Global marketshare)”. Clicky. Roxr Software Ltd. Accesat în 24 august 2012.
  15. ^ „Mozilla At a Glance”. Mozilla. Accesat în 5 octombrie 2012.
  16. ^ „Browsers in Indonesia”. StatCounter Global Stats. StatCounter. Accesat în 11 august 2013.
  17. ^ „Top 5 Browsers in Germany”. StatCounter Global Stats. StatCounter. Accesat în 11 august 2013.
  18. ^ „Web browsers – groups”. StatCounter Global Stats. StatCounter. Accesat în 11 august 2013.
  19. ^ Modine, Austin (2 aprilie 2008). „Final beta of Firefox 3 available now”. The Register. Accesat în 5 aprilie 2008.
  20. ^ Blogul Mozilla
  21. ^ Goodger, Ben (2 iunie 2006). „Where Did Firefox Come From?”. Inside Firefox. Arhivat din original la 23 iunie 2011. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  22. ^ Eich, Brendan (2 aprilie 2007). „mozilla development roadmap”. Mozilla. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  23. ^ „Mozilla browser becomes Firebird”. IBPhoenix.com. Arhivat din original la 14 septembrie 2007. Accesat în 30 ianuarie 2007.
  24. ^ Dahdah, Howard (17 aprilie 2003). „Mozilla 'dirty deed' brings out a Firey response”. LinuxWorld.com.au. Arhivat din original la 1 ianuarie 2007. Accesat în 30 ianuarie 2007. "This must be one of the dirtiest deeds I've seen in open source so far," said Helen Borrie, a Firebird project administrator and documenter.
  25. ^ Festa, Paul (6 mai 2006). „Mozilla's Firebird gets wings clipped”. CNET.com. Accesat în 30 ianuarie 2007.
  26. ^ Festa, Paul (9 februarie 2004). „Mozilla holds 'fire' in naming fight”. CNET News.com. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  27. ^ „Firefox 1.5 Release Notes”. mozilla.com. Accesat în 3 ianuarie 2008.
  28. ^ „Google Safe Browsing for Firefox”. Google.com. Accesat în 5 februarie 2007.
  29. ^ Mozilla.org wiki contributors. „Phishing Protection Design Documentation - Background”. Mozilla.org wiki. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  30. ^ „Mozilla Firefox 2 Release Notes”. Mozilla Corporation. Accesat în 19 decembrie 2006.
  31. ^ a b Firefox Support Blog » Blog Archive » Firefox Live Chat launching today
  32. ^ Beard, Christopher (13 aprilie 2006). „Firefox 1.0.8 Security and Stability Release and End-of-Life for 1.0.x”. Mozilla Developer Center. Accesat în 28 octombrie 2007.
  33. ^ „Release Roadmap”. Mozilla Wiki. Accesat în 17 noiembrie 2007.
  34. ^ Hashem, Basil (30 mai 2007). „Firefox 2.0.0.4 and Firefox 1.5.0.12 Security and Stability Update”. Mozilla Developer Center. Accesat în 28 octombrie 2007.
  35. ^ Note asupra ediției 2.0.0.3[nefuncțională]
  36. ^ Note asupra ediției 2.0.0.4[nefuncțională]
  37. ^ Note asupra ediției 2.0.0.5[nefuncțională]
  38. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.6”. Arhivat din original la 30 aprilie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  39. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.7”. Arhivat din original la 21 aprilie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  40. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.8”. Arhivat din original la 24 aprilie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  41. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.9”. Arhivat din original la 10 februarie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  42. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.10”. Arhivat din original la 20 ianuarie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  43. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.11”. Arhivat din original la 24 aprilie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  44. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.12”. Arhivat din original la 30 aprilie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  45. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.13”. Arhivat din original la 1 mai 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  46. ^ „Note asupra ediției 2.0.0.14”. Arhivat din original la 20 aprilie 2008. Accesat în 23 aprilie 2008.
  47. ^ Firefox3/Schedule, MozillaWiki.
  48. ^ „Mozilla Firefox 3 Release Notes”. Arhivat din original la 19 iunie 2008. Accesat în 18 iunie 2008.
  49. ^ „Mozilla Firefox Release Notes”. Mozilla. 22 martie 2011. Accesat în 22 aprilie 2012.
  50. ^ „Firefox 5 Available for Download”. Mashable. 21 iunie 2011. Accesat în 22 iunie 2011.
  51. ^ „Firefox 5 for developers”. MDC Docs Firefox 5 for developers. Mozilla Developer Network. Arhivat din original la 20 mai 2012. Accesat în 17 iunie 2011.
  52. ^ „Firefox Beta release notes”. Mozilla Foundation. Accesat în 17 iunie 2011.
  53. ^ „Firefox 5 minor update for Mac coming soon”. blizzard. 8 iulie 2011. Arhivat din original la 21 decembrie 2012. Accesat în 22 aprilie 2012.
  54. ^ „Mozilla Firefox 5.0.1 Release Notes”. Mozilla. 11 iulie 2011. Accesat în 22 aprilie 2012.
  55. ^ %20Software&query_format=advanced&target_milestone=Firefox %206&product=Firefox „Bug List”. Bugzilla.mozilla.org. Accesat în 7 februarie 2012.
  56. ^ „Mozilla Firefox 23.0 Release Notes”. Mozilla.org. 06 august 2013. Accesat în 9 august 2013.
  57. ^ „Mozilla Firefox 24.0 Release Notes”. Mozilla.org. 17 septembrie 2013. Accesat în 17 septembrie 2013.
  58. ^ „Firefox ESR 24.1.0 Notes”. Mozilla.org. 29 octombrie 2013. Accesat în 30 octombrie 2013.
  59. ^ „Mozilla Firefox 25.0 Release Notes”. Mozilla.org. 29 octombrie 2013. Accesat în 29 octombrie 2013.
  60. ^ Ross, Blake (12 ianuarie 2005). „The Firefox religion”. Blakeross.com (Blake Ross' weblog). Arhivat din original la 2 februarie 2007. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  61. ^ Goodger, Ben (28 noiembrie 2004). „Mozilla Firefox Development Charter”. mozilla.org. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  62. ^ CSS Reference:Mozilla Extensions - MDC
  63. ^ „SVG in Firefox”. Arhivat din original la 1 octombrie 2007. Accesat în 30 septembrie 2007.
  64. ^ Mozilla Developer Center contributors (21 ianuarie 2007). „Which open standards is the Gecko development project working to support, and to what extent does it support them?”. Gecko FAQ. mozilla developer center. Arhivat din original la 14 mai 2008. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  65. ^ „WHATWG specification - Web Applications 1.0 - Working Draft. Client-side session and persistent storage”. WHATWG.org. 7 februarie, 2007. Accesat în 7 februarie 2007.
  66. ^ Mozilla Developer Center contributors (30 septembrie, 2007). „DOM:Storage”. Mozilla Developer Center. Accesat în 7 februarie 2006.
  67. ^ Dumbill, Edd (6 decembrie 2005). „The future of HTML, Part 1: WHATWG”. IBM. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  68. ^ Fulton, Scott (20 decembrie 2007). „Latest Firefox beta passes Acid2 test, IE8 claims to pass also”. Betanews.com. Accesat în 21 decembrie 2007.
  69. ^ Pagina Mozilla Firefox cu add-on-urile pentru file[nefuncțională]
  70. ^ Mossberg, Walter S. (16 septembrie 2004). „How to Protect Yourself From Vandals, Viruses If You Use Windows” (PDF). Wall Street Journal. Arhivat din original (PDF) la 25 septembrie 2006. Accesat în 17 octombrie 2006. I suggest dumping Microsoft's Internet Explorer Web browser, which has a history of security breaches. I recommend instead Mozilla Firefox, which is free at www.mozilla.org. It's not only more secure but also more modern and advanced, with tabbed browsing, which allows multiple pages to be open on one screen, and a better pop-up ad blocker than the belated one Microsoft recently added to IE.
  71. ^ Granneman, Scott (17 iunie 2004). „Time to Dump Internet Explorer”. SecurityFocus. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  72. ^ Costa, Dan (24 martie 2005). „CNET editors' review”. CNET Reviews. Accesat în 24 ianuarie 2007.[nefuncțională]
  73. ^ Boutin, Paul (24 iunie 2004). „Are the Browser Wars Back?”. Slate. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  74. ^ Krebs, Brian (4 ianuarie 2007). „Internet Explorer Unsafe for 284 Days in 2006”. washingtonpost.com. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  75. ^ Keizer, Gregg (25 octombrie 2006). „Firefox Sports More Bugs, But IE Takes 9 Times Longer To Patch”. TechWeb.com. Arhivat din original la 7 februarie 2008. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  76. ^ McMillan, Robert (7 martie 2006). „Symantec adjusts browser bug count”. InfoWorld. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  77. ^ „Vulnerability Report: Mozilla Firefox 2.0.x”. Secunia. Accesat în 26 martie 2008.
  78. ^ „Vulnerability Report: Microsoft Internet Explorer 7.x”. Secunia. Accesat în 26 martie 2008.
  79. ^ Mozilla Foundation. „Licențierea codului Firefox”. Accesat în 17 septembrie 2007.
  80. ^ „Mozilla Firefox [[Software license agreement|End-User Software Licensing Agreement]]”. mozilla.com. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  81. ^ Casey, Janet (1 aprilie 2007). „Firefox”. Free Software Directory. Free Software Foundation și UNESCO. Arhivat din original la 11 martie 2007. Accesat în 30 ianuarie 2007.
  82. ^ „Progress in Breakpad, Firefox 3 crash report tool : Mozilla Links”. Arhivat din original la 5 martie 2008. Accesat în 5 aprilie 2008.
  83. ^ a b „Mozilla Relicensing FAQ”. mozilla.org. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  84. ^ Stallman, Richard. „On the Netscape Public License”. Free Software Foundation. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  85. ^ „Various Licenses and Comments about Them. Mozilla Public License (MPL)”. Free Software Foundation. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  86. ^ „Mozilla Trademark Policy”. mozilla.org. Accesat în 30 ianuarie 2007.
  87. ^ [Warne] (7 iunie 2007). „The stoush over Linux distributions using the Firefox trademark”. APC Magazine. ACP Magazines Ltd. Accesat în 18 ianuarie 2008.
  88. ^ „Debian Bug report logs - #354622: Uses Mozilla Firefox trademark without permission”. Debian.org. Accesat în 30 ianuarie 2007.
  89. ^ Martell, Sean (27 iunie 2013). „(Re)building a simplified Firefox logo”. Reticulating Splines. Arhivat din original la 2 iulie 2013. Accesat în 5 septembrie 2013.
  90. ^ Palmer, Judi and Colvig, Mary (19 octombrie 2005). „Firefox surpasses 100 million downloads”. mozilla.org. Accesat în 2 aprilie 2007.
  91. ^ Ross, Blake (7 iulie 2004). „Week 1: Press reviews”. blakeross.com. Arhivat din original la 5 august 2004. Accesat în 4 februarie 2007.
  92. ^ Sfx Team (12 septembrie 2004). „We're igniting the web. Join us!”. Spread Firefox: Sfx Team's Blog. Arhivat din original la 25 ianuarie 2007. Accesat în 4 februarie 2007.
  93. ^ Sfx Team (16 iulie 2006). „World Firefox Day Launches”. Spread Firefox: Sfx Team's Blog. Arhivat din original la 10 decembrie 2006. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  94. ^ Mozilla Foundation Announcement, 15 iulie 2003
  95. ^ . „Friends of Firefox Frequently Asked Questions”. Mozilla. Arhivat din original la 16 noiembrie 2007. Accesat în 27 noiembrie 2007.
  96. ^ Clipul Whee!
  97. ^ „500 million Firefox downloads: complete; 500 million grains: in progress”. Mozilla. 21 februarie 2008.
  98. ^ „Mozilla Store”. Arhivat din original la 6 aprilie 2008. Accesat în 5 aprilie 2008.
  99. ^ „Take Back the Field | Oregon State Linux Users Group”. Arhivat din original la 16 octombrie 2008. Accesat în 5 aprilie 2008.
  100. ^ „theCounter.com Browser Stats for January 2008”. theCounter.com. 2 ianuarie 2008. Arhivat din original la 2 martie 2008. Accesat în 18 februarie 2008.
  101. ^ „NetApplications Browser Market Share for January 2008”. 1 februarie 2008. Accesat în 18 februarie 2008.
  102. ^ „Browser Versions Market Share”. NetApplications. Accesat în 19 februarie 2008.
  103. ^ a b „IE6 vs. IE7 vs. Firefox 2.0 vs. Firefox 1.5 vs. Safari 3.0 vs. Opera 9 In browser market share deathmatch”. Softpedia. 2 septembrie 2007. Arhivat din original la 12 februarie 2009. Accesat în 20 februarie 2008.
  104. ^ „Browser War: FF2 pulls ahead of IE7 in Europe”. XiTi Monitor. 18 septembrie 2007. Accesat în 18 martie 2008.
  105. ^ Marius Nestor (5 februarie 2008). „IE7 and Firefox 2.0 Are Slaughtering Internet Explorer 6 - Out with the old, in with the new”. Softpedia. Arhivat din original la 2008-07-25. Accesat în 31 martie 2008.
  106. ^ en Stat Counter Global Stats: Top 12 Browser Versions from Dec 2010 to Dec 2011. Accesat la 6 ianuarie 2012.
  107. ^ en Stat Counter Global Stats: Top 12 Browsers from Dec 2010 to Dec 2011. Accesat la 6 ianuarie 2012.
  108. ^ en SpreadFirefox : « 200,000,000 Downloads » Arhivat în 5 august 2006, la Wayback Machine.
  109. ^ en SpreadFirefox : « 300 Million downloads! » Arhivat în 18 decembrie 2007, la Wayback Machine.
  110. ^ http://www.clubic.com/actualite-79527-firefox-totalise-400-telechargements.html News sur Clubic.com, consultée le 22 février 2008
  111. ^ „500 million Firefox downloads: complete; 500 million grains: in progress”. Mozilla. 21 februarie 2008. Accesat în 21 februarie 2008.
  112. ^ „Spread Firefox: Mozilla Firefox Download Counts”. Spread Firefox. Arhivat din original la 17 iulie 2005. Accesat în 14 februarie 2007.
  113. ^ fr Étude de XiTi du 20 au 26 novembre 2006
  114. ^ Statistică trafic.ro[nefuncțională]
  115. ^ Statisticile trafic.ro din decembrie 2006[nefuncțională]
  116. ^ Statisticile trafic.ro din iunie 2007[nefuncțională]
  117. ^ Hesseldahl, Arik (29 septembrie 2004). „Better Browser Now The Best”. Forbes. Accesat în 17 octombrie 2006.
  118. ^ PC World editors (1 iunie 2005). „The 100 Best Products of 2005”. PC World. Arhivat din original la 5 februarie 2007. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  119. ^ a b Larkin, Erik (24 noiembrie 2006). „Radically New IE 7 or Updated Mozilla Firefox 2--Which Browser Is Better?”. PC World. Arhivat din original la 14 mai 2007. Accesat în 18 mai 2007.
  120. ^ %20browsers/pp_excel_546_114959.jsp „Mozilla Firefox 2 (PC)”. Which?. 24 octombrie 2006. Accesat în 9 septembrie 2007.
  121. ^ Finnie, Scot (8 decembrie 2005). „Firefox 1.5: Not Ready For Prime Time?”. InternetWeek. Arhivat din original la 24 iunie 2009. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  122. ^ Ben Goodger (14 februarie 2006). „About the Firefox "memory leak"”. Arhivat din original la 17 iulie 2011. Accesat în 17 noiembrie 2007.
  123. ^ MozillaZine Knowledge Base contributors (19 ianuarie 2007). „Problematic Extensions”. MozillaZine Knowledge Base. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  124. ^ MozillaZine Knowledge Base contributors (17 ianuarie 2007). „Adobe Reader”. MozillaZine Knowledge Base. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  125. ^ Muchmore, Michael W. (19 septembrie 2007). „Which New Browser Is Best: Firefox 2, Internet Explorer 7, or Opera 9?”. PC Magazine. Arhivat din original la 12 octombrie 2007. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  126. ^ Dargahi, Ross (19 octombrie 2007). „IE 7 vs IE 6”. Zimbra. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  127. ^ „Memory Usage Test: Firefox 2 & 3, Opera 9, IE 7”. Accesat în 24 noiembrie 2007.
  128. ^ Estimare a CERT
  129. ^ Securizarea navigatoarelor, CERT
  130. ^ Alt articol despre securizarea navigatoarelor, tot de la CERT
  131. ^ Muradin, Alex (30 noiembrie 2005). „Mozilla Firefox 1.5 Final Review”. Softpedia. Arhivat din original la 27 octombrie 2006. Accesat în 22 septembrie 2006.
  132. ^ „Firefox Preloader”. SourceForge. Accesat în 26 aprilie 2007.
  133. ^ Kerner, Sean Michael (10 martie 2006). „Mozilla's Millions?”. InternetNews.com. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  134. ^ Gonsalves, Antone (7 martie 2006). „Mozilla Confirms Firefox Taking In Millions Of Google Dollars”. InformationWeek. Arhivat din original la 12 decembrie 2006. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  135. ^ Turner, Brian (26 octombrie 2006). „Firefox 2 releases privacy storm”. Platinax. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  136. ^ a b „Firefox Privacy Policy”. mozilla.com. 2006. Arhivat din original la 26 mai 2009. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  137. ^ „Bug 342188 - support changing the local list data provider”. Bugzilla@Mozilla. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  138. ^ a b „Bug 368255 sending Google's cookie with each request for update in default antiphishing mode”. Bugzilla@Mozilla. Accesat în 5 februarie 2007.
  139. ^ contribuitorii Mozilla Wiki (12 ianuarie 2007). „Overview of Firefox Phishing Protection”. mozilla wiki. Accesat în 5 februarie 2007.
  140. ^ a b Hood & Strong, LLP. (31 decembrie 2006). „Mozilla Foundation and subsidiary - Independent Auditors' Report and Consolidated Financial Statements” (PDF). Mozilla Foundation. Accesat în 6 noiembrie 2007. Page 11.
  141. ^ Baker, Mitchell (2 ianuarie 2007). „The Mozilla Foundation: Achieving Sustainability”. Mitchell's Blog. Arhivat din original la 20 ianuarie 2007. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  142. ^ Baker, Mitchell (22 octombrie 2007). „Beyond Sustainability”. Mitchell's Blog. Arhivat din original la 6 noiembrie 2007. Accesat în 6 noiembrie 2007.
  143. ^ Kotadia, Munir (11 noiembrie 2004). „Microsoft: Firefox does not threaten IE's market share”. ZDNet. Arhivat din original la 9 iulie 2006. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  144. ^ Weber, Tim (9 mai 2005). „The assault on software giant Microsoft”. BBC News. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  145. ^ Keizer, Gregg (1 august 2005). „SEC Filing Shows Microsoft Fears Firefox, Lawsuits Over Bugs”. Linux Online. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  146. ^ Weber, Tim (10 mai 2005). „How Microsoft plans to beat its rivals”. BBC News. Accesat în 9 aprilie 2008.
  147. ^ „Better Website Identification and Extended Validation Certificates in IE7 and Other Browsers”. IE Blog. 21 noiembrie 2005. Accesat în 3 aprilie 2007.
  148. ^ „Icons: It's still orange”. RSS. 14 decembrie 2005. Accesat în 3 aprilie 2007.
  149. ^ Barker, Colin (22 august 2006). „Microsoft reaches out to Firefox developers”. CNET News. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  150. ^ Barker, Colin (24 septembrie 2006). „Microsoft offers helping hand to Firefox”. CNET News. Accesat în 24 ianuarie 2007.
  151. ^ Wenzel, Frédéric (24 octombrie 2008). „From Redmond With Love”. fredericiana (weblog of a Mozilla Corporation intern). Accesat în 24 ianuarie 2007.
  152. ^ „Mozilla People Answer Firefox 2.0 Questions”. Accesat în 14 iulie 2007.
  153. ^ Tonynet Explorer: Arhivele din octombrie 2006
  154. ^ „Internet Explorer and Firefox Vulnerability Analysis Report”. 30 noiembrie 2007. Arhivat din original la 30 aprilie 2009. Accesat în 12 aprilie 2008.
  155. ^ „counting still easy, critical thinking still surprisingly hard”. 30 noiembrie 2007. Arhivat din original la 26 februarie 2008. Accesat în 12 aprilie 2008.
  156. ^ Mozilla Corp. „Mozilla Firefox 24 System Requirements”. Accesat în octombrie 2013.
  157. ^ a b c d „Mozilla Firefox System Requirements”. Mozilla. 29 octombrie 2013. Accesat în 29 octombrie 2013.
  158. ^ „End of Firefox Support for Windows 2000”. 9 octombrie 2012. Arhivat din original la 4 septembrie 2014. Accesat în 10 octombrie 2012.
  159. ^ Mozilla. „Mozilla Firefox 16 System Requirements”. Mozilla. Accesat în 20 noiembrie 2012.
  160. ^ Mozilla. „Mozilla Firefox 4 System Requirements”. Mozilla. Accesat în 24 martie 2011.
  161. ^ Mozilla. „Mozilla Firefox 3.6 System Requirements”. Mozilla. Accesat în 13 martie 2012.[nefuncțională]
  162. ^ Extensia delicateselor delicioase (numai pentru Firefox 1.5 și anterioarele)
  163. ^ en Definiția cuvântului "mammon" pe Dictionary.com
  164. ^ Sursa paginii web www.mozilla.org/book
  165. ^ „Webware 100 Award Winner Firefox”. Arhivat din original la 12 iulie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  166. ^ „The 100 Best Products of 2007”. Arhivat din original la 11 octombrie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  167. ^ „Firefox 2.0 Review”. Arhivat din original la 14 decembrie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  168. ^ „Firefox 2 CNET Editor's Review”. Arhivat din original la 19 februarie 2014. Accesat în 22 octombrie 2007.
  169. ^ „The 100 Best Products of 2006”. Arhivat din original la 27 octombrie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  170. ^ „Mozilla Firefox & Altiris SVS”. Arhivat din original la 7 octombrie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  171. ^ „Best of the Year, Software: Home, Firefox”. Arhivat din original la 12 noiembrie 2007. Accesat în 22 noiembrie 2007.
  172. ^ „PC Pro Awards 2005 - the winners”. Accesat în 22 octombrie 2007.
  173. ^ „Firefox 1.5, CNET editors' review”. Arhivat din original la 16 octombrie 2019. Accesat în 22 octombrie 2007.
  174. ^ „First UK UPA Awards commend Firefox, Flickr, Google, Apple, John Lewis and BA”. Arhivat din original la 25 ianuarie 2010. Accesat în 22 octombrie 2007.
  175. ^ „Web browser roundup”. Arhivat din original la 26 octombrie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  176. ^ „Firefox Receives Softpedia User's Choice Award”. Arhivat din original la 8 februarie 2012. Accesat în 22 octombrie 2007.
  177. ^ „UX 2005 Readers' Choice Award Winners Announced”. Arhivat din original la 23 mai 2012. Accesat în 22 octombrie 2007.
  178. ^ „The 100 Best Products of 2005”. Arhivat din original la 5 februarie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
  179. ^ „Best of the Web, BOW Directory, Look It Up, Web Browsers, Firefox”. Accesat în 22 octombrie 2007.
  180. ^ „Firefox 1.0.3”. Arhivat din original la 2 noiembrie 2007. Accesat în 22 octombrie 2007.
Commons
Commons