ro.wikipedia.org

Reggae - Wikipedia

  • ️Sun Jul 08 2018

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Reggae
Origini stilisticeMento, calypso, R&B, jazz, ska, rocksteady
Origini culturaleSfârșitul anilor 1960 Jamaica
Instrumente tipiceChitară bas, baterie, chitară, orgă, melodica
Forme derivateDancehall, dub, hip hop, ragga, drum and bass
Subgenuri
Roots reggae, Lovers rock, Reggae en Español
Genuri de fuziune
Reggae fusion, Seggae, 2 Tone, Samba reggae
Scene regionale
Africa, Australia, Germania, Japonia, Noua Zeelandă, Nigeria, Panama, Filipine, Polonia, Trinidad și Tobago
Alte subiecte
Musica Jamaicăi, Listă de muzicieni reggae
Modifică text Consultați documentația formatului

Reggae este un gen muzical dezvoltat prima dată în Jamaica, spre sfârșitul anilor 1960.

Reggae este un stil care își are originile în dezvoltarea stilurilor ska și rocksteady, cu un ritm în general mai lent decât cel al ska și rocksteady. Reggae de obicei are accentul pe a II-a și a IV-a bătaie din fiecare măsură, având 4 bătăi pe măsură.

Reggae este adesea asociat cu mișcarea Rastafari, o influență importantă asupra multor muzicieni reggae deosebiți, încă de la începutul său. Tematica versurilor e foarte diversă, incluzând: iubirea, credința, relațiile, sărăcia, nedreptatea și alte probleme sociale.

Cuvântul reggae ca termen muzical a apărut pentru prima dată în presă odată cu cântecul rocksteady de succes din 1968 "Do the Reggay" al formației The Maytals, dar era deja folosit în Kingston, Jamaica, ca și nume al unui dans mai lent și stil de rocksteady. Ca artist reggae, Derrick Morgan spunea: «Nu ne'a plăcut numele de rocksteady, așa că am încercat o versiune diferită a lui "Fat man". S-a schimbat ritmul din nou. Producătorului Bunny Lee i-a plăcut ideea. A creat melodia cu vocea și chitara ritmică. Suna ca și "reggae, reggae" și de aici trăgându-și și numele».

Se spune că Bob Marley a revendicat cuvântul "reggae", care vine de la un termen spaniol pentru "muzica regilor".

Deși puternic influențată de muzica africană, muzica caraibeană și de rhythm and blues-ul american, reggae își are rădăcinile directe în dezvoltarea ska și rocksteady în anii 1960 în Jamaica.

Muzica ska prima dată a apărut în studiourile din Jamaica între anii 1959 și 1961. Aproape de anii '60, mulți muzicieni au început să folosească un tempou mai lent al ska, în timp ce experimentau offbeat-urile și basul lent. Melodia lentă a fost numit rocksteady, după un single de către Alton Ellis. Această fază a muzicii jamaicane a durat doar până în 1968, când muzicienii au început să încetinească ritmul muzicii din nou, și adăugând mai multe efecte. Acestea au dus la crearea reggae.

The Wailers, pornită de Bob Marley, Peter Tosh, și Bunny Wailer în 1963, este grupul care a făcut tranziția prin toate cele trei stagii: de la cântece ska de succes precum „Simmer Down”, la un rocksteady mai lent, apoi la reggae. Ei sunt și printre pionierii importanți ai reggae, împreună cu Prince Buster, Desmond Dekker, Jackie Mittoo și încă câțiva.

Câțiva dintre cei mai importanți producători jamaicani care au fost influențați intens în dezvoltarea din ska în rocksteady și reggae în 1960 îi include pe Coxsone Dodd, Lee "Scratch" Perry, Leslie Kong și King Tubby. Alt producător a fost Chris Blackwell, care a înființat "Island Recordsin" la 1960, în Jamaica, apoi relocată în Anglia la 1962, unde a continuat să promoveze muzica jamaicană A format un parteneriat în Marea Britanie până în 1974, când Saga a cumpărat denumirea.

Filmul din 1972 "The harder they come" a generat interese considerabile și popularitate pentru muzica reggae în Marea Britanie.

Instrumentele de suflat sunt folosite adesea în reggae, de multe ori la începutul melodiei sau la contra-melodie. Instrumentele tipice sunt saxofonul, trompeta și trombonul.

Reggae include câteva subgenuri, precum: Roots reggae, Dub, Rockers, Lovers Rock și Dancehall.

Roots reggae se referă de obicei la cel mai ușor de cunoscut tip de reggae, fiind făcut popular pe plan internațional de artiști, precum Bob Marley și Peter Tosh, care au dominat înregistrările jamaicane din jurul anului 1972 până la inceputul aniilor 1980. Deși sunt caracteristici muzicale diferite față de muzica reggae, termenul "roots" face referire mai mult la mesajul transmis decât la stilul muzical si este des folosit ca fiind un stil/sub-gen sau pentru a da un anumit context unei muzici artistice care conține mai multe sub-genuri ale muzicii reggae.

Dub este un gen de reggae iar pionierii acestui gen au fost Lee 'Scratch' Perry si King Tubby.

Termenul de "rockers" se referă la un sunet specific al genului roots reggae, pionierat la mijlocul aniilor 1970 de către Sly & Robbie, ajunge foarte popular la sfârșitul aniilor 70'. Rockers este descris ca fiind un stil mai mecanic si mai agresiv al stilului de muzică reggae.

Lovers Rock este un sub-gen originar din sudul Londrei la mijlocul aniilor 1970. Versurile sunt de obicei despre dragoste. Reprezentanți ai acestui stil muzical: Gregory Isaacs, Freddy McGregor, Dennis Brown, Maxi Priest si Beres Hammond.

Wikicitat
Wikicitat
Commons
Commons
  • Manuel, Peter, with Kenneth Bilby and Michael Largey. Caribbean Currents: Caribbean Music from Rumba to Reggae (2nd edition). Temple University Press, 2006. ISBN 1-59213-463-7.
  • O'Brien, Kevin & Chen, Wayne (1998). Reggae Routes: The Story of Jamaican Music. Ian Randle Publishers. ISBN 976-8100-67-2.
  • Larkin, Colin (ed.) (1998). The Virgin Encyclopedia of Reggae. Virgin. ISBN 0-7535-0242-9.
  • Barrow, Steve & Dalton, Peter (2004 for the 3rd edition). The Rough Guide to R.62036 publisher=Rough Guides. ISBN 1-84353-329-4.
  • Morrow, Chris (1999). Stir It Up: Reggae Cover Art. Thames & Hudson. ISBN 0-500-28154-8.
  • Jahn, Brian & Weber, Tom (1998). Reggae Island: Jamaican Music in the Digital Age. Da Capo Press. ISBN 0-306-80853-6.
  • Hurford, Ray (ed.) (1987). More Axe. Erikoispaino Oy. ISBN 951-99841-4-3.
  • Potash, Chris (ed.) (1997). Reggae, Rasta, Revolution: Jamaican Music from Ska to Dub. Schirmer Books. ISBN 0-8256-7212-0.
  • Baek, Henrik & Hedegard, Hans (1999). Dancehall Explosion, Reggae Music Into the Next Millennium. Samler Borsen Publishing, Denmark. ISBN 87-981684-3-6.
  • Katz, David (2000). People Funny Boy: The Genius of Lee Scratch Perry. Payback Press, UK. ISBN 0-86241-854-2.
  • Lesser, Beth (2002). King Jammy's. ECW Press. ISBN 1-55022-525-1.
  • Stolzoff, Norman C. (2000). Wake The Town And Tell The People. Duke University Press, USA. ISBN 0-8223-2514-4.
  • Davis, Stephen & Simon, Peter (1979). Reggae Bloodlines: In Search of the Music and Culture of Jamaica. Da Capo Press. ISBN 0-306-80496-4.
  • Katz, David (2003). Solid Foundation - An Oral history of Reggae. Bloomsburry, UK. ISBN 1-58234-143-5.
  • de Koningh, Michael & Cane-Honeysett, Laurence (2003). Young Gifted and Black - The Story of Trojan Records. Sanctuary Publishing, UK. ISBN 1-86074-464-8.
  • de Koningh, Michael & Griffiths, Marc (2003). Tighten Up - The History of Reggae in the UK. Sanctuary Publishing, UK. ISBN 1-86074-559-8.
  • Bradley, Lloyd (2001). Bass Culture. When Reggae Was King. Penguin Books Ltd, UK. ISBN 0-14-023763-1.
  • Bradley, Lloyd (2000). This Is Reggae Music. The Story of Jamica's Music. Penguin Books Ltd, UK. ISBN 0-802-3828-4.