ro.wikipedia.org

Sânmartin, Harghita - Wikipedia

  • ️Sun Sep 30 2007

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sânmartin
Csíkszentmárton
—  sat și reședință de comună  —
Biserica romano-catolică din Sânmartin
Biserica romano-catolică din Sânmartin

Stemă
Stemă

Sânmartin se află în România

Sânmartin

Sânmartin

Sânmartin (România)

Localizarea satului pe harta României

Sânmartin se află în Județul Harghita

Sânmartin

Sânmartin

Sânmartin (Județul Harghita)

Localizarea satului pe harta județului Harghita
Coordonate: 46°15′56″N 25°56′15″E / 46.26556°N 25.93750°E

Țară România
Județ Harghita
Comună Sânmartin

SIRUTA85797

Altitudine[2]691 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.096 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal537280
Prefix telefonic+40 x66[1]

Localități înfrățite
 - MórahalomUngaria
 - KenderesUngaria
 - ZalahalápUngaria
 - IsaszegUngaria

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Sânmartin pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Sânmartin pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Sânmartin pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sânmartin (în maghiară Csíkszentmárton) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România.

Localitatea Sânmartin se află situată în sudul județului Harghita, în Depresiunea Ciucului, pe valea pârâului Vișag, pe DN12, Sâncrăieni - Sânsimion - Băile Tușnad.

Săpăturile arheologice făcute pe teritoriul acestei localitîți de-a lungul timpului au adus dovezi materiale ale existenței omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel la bifurcația dintre drumul comunal și cel județean, pe o terasă a pârâului Vișag s-au descoperit fragmente ceramice modelate cu mâna și cu roata, aparținând perioadei dacice din secolele II î.Hr. și secolul I d.Hr.

Pe teritoriul satului se află o așezare de tip Coțofeni și Wietenberg. În vatra satului, cu prilejul unor săpături efectuate în anul 1989, s-a descoperit un mormânt aflat într-o cistă aparținând culturii amforelor sferice, iar din alt loc provin mai multe tetradrahme thasiene.

Satul Sânmartin, între anii 1762 și 1851 a făcut parte din Compania a IV-a ce aparținea Primului Regiment Secuiesc de Infanterie.

Începând cu anul 1876 localitatea Sânmartin a aparținut de Comitatul Ciuc, din Regatul Ungariei, apartenență ce a încetat în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea noilor frontiere ale Ungariei cu vecinii săi. Deci, Sânmartinul a devenit, legal, localitate românească.

Activitatea economică a localității este bazată pe agricultură prin cultivarea terenurilor (cereale, cartof, sfeclă de zahăr), exploatarea fânețelor și creșterea animalelor, pe activități în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și activități agroturistice.

Capela romano-catolică
  • Județul Harghita, Monografie, Z: Makfalvi, L. Vifkori. Ed. Sport Turism, București 1979
  • Repertoriul Arheologic al județului Harghita, V. Cavruc ISBN 973-99270-2-5
  • Județul Harghita, I. Pisota, D. Bugă. Ed Academiei RSR, București 1976
  1. ^ x indică operatorul telefonicȘ 2 pentru Romtelecom: 3pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Google Earth