Santiago Ramón y Cajal - Wikipedia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Santiago Ramón y Cajal
Date personale
Nume la naștere	Santiago Ramón y Cajal
Născut	1 mai 1852[21][22][23][24][25] Petilla de Aragón, Navarra, Spania[26][27]
Decedat	17 octombrie 1934 (82 de ani)[21][28][29][30][31] Madrid, Noua Castilie⁠(d), Spania[26][32][33]
Înmormântat	cementerio de La Almudena[*][34]
Părinți	Justo Ramón Casasús[*] Antonia Cajal Puente[*]
Frați și surori	Pedro Ramón y Cajal[*]
Căsătorit cu	Silveria Fañanás[*] (19 iulie 1879–23 august 1930)[35]
Cetățenie	Spania[36][37]
Ocupație	medic neurolog[*] chimist profesor universitar[*] fotograf patolog[*] anatomist[*] politician eseist
Limbi vorbite	limba spaniolă[23]
Activitate
Rezidență	Petilla de Aragón Larrés[*] Zaragoza Madrid
Domeniu	histologie Lippmann plate[*][1][2]
Instituție	Universidad Central[*] Universidad de Barcelona[*] Universitatea din Valencia[3]
Alma Mater	Facultad de Medicina de la Universidad de Zaragoza[*] Universidad Central[*] Colegio Escuelas Pías de Jaca[*]
Organizații	Societatea Regală din Londra Bayerische Akademie der Wissenschaften[*] Academia Regală Suedeză de Științe Real Academia de Ciencias Exactas, Físicas y Naturales[*][4] Academia Maghiară de Științe Real Sociedad Española de Historia Natural[*][5] Kungliga Vetenskaps- och Vitterhets-Samhället i Göteborg[*] Real Academia Nacional de Medicina[*][6] Academia Regală Neerlandeză de Arte și Științe Academia Franceză de Științe[7] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*] Real Academia de Ciencias y Artes de Barcelona[*] Academia de Științe din Torino[*][8] Academia Regală Spaniolă Real Academia de Medicina de Cataluña[*] Instituto Médico Valenciano[*]
Conducător de doctorat	Aureliano Maestre de San Juan[*]
Doctoranzi	Blas Cabrera Felipe[*][9]
Premii	Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1906)[10][11] Ordinul pentru Merit în domeniul Științei și Artelor[*] (1915) Medalia Helmholtz[*] (1904)[12] Ordinul Isabelei Catolica în grad de Mare Cruce[*] (februarie 1901)[13] honorary doctorate from the University of Cambridge[*] Gran Cruz de la Orden Civil de Alfonso XII[*] (1902)[14] Medalla Plus Ultra[*] (1926)[15] Croonian Medal and Lecture[*] (1894) honorary doctor of Harvard University[*] (1899) membru străin al Royal Society[*] (25 martie 1909)[16] doctorado honoris causa por la Universidad Nacional Autónoma de México[*] (1922) Hijo Predilecto de la provincia de Zaragoza[*] (1900)[17] Medalla Echegaray[*] (1922) doctorat honoris causa de l'université de Paris[*] (1924)[18] doctorat honoris causa de l'université de Strasbourg[*] (1923)[19] doctorat honoris causa de l'université de Bordeaux[*] (1922)[20]
Semnătură
Modifică date / text

Santiago Ramón y Cajal (n. 1 mai 1852, Petilla de Aragón, Navarra, Spania – d. 17 octombrie 1934, Madrid, Noua Castilie^⁠(d), Spania) a fost un histologist și doctor spaniol, unul din cei doi spanioli laureați ai Premiului Nobel pentru medicină (1906). Ramón y Cajal este considerat a fi unul dintre fondatorii neuroștiinței moderne.

Ramón y Cajal s-a născut ca fiu al lui Justo Ramón și Antonia Cajal în Petilla de Aragón, în enclava navarreză din Aragon, Spania. Având în timpul copilăriei un comportament problematic și total contrar ordinii și autorității, a fost transferat repetat între diferite școli. Se poate da, ca un exemplu extrem al precocității și rebeliunii sale, încarcerarea sa la vârsta de 11 ani pentru distrugerea porții orașului cu un tun de fabricație proprie. A fost un fervent pictor, artist grafic și gimnast. A lucrat pentru o vreme ca pantofar și frizer. A fost bine cunoscut pentru atitudinea sa combativă.

Ramón y Cajal a urmat școala medicală din Zaragoza, pe care a terminat-o în 1873. Scurt timp după primirea gradului său universitar a fost angajat ca ofițer-medic al armatei spaniole. Parte a obligațiilor sale de serviciu, a fost trimis în Cuba, unde s-a îmbolnăvit de malarie.

După întoarcerea în Spania s-a căsătorit cu Silveria Fañanás García în 1879, cu care a avut patru fiice și trei fii. A fost numit profesor universitar la Valencia în 1881. În 1883 a primit titlul de doctor de la universitatea din Madrid.

Ulterior a predat ca profesor universitar la Barcelona și Madrid, ținând ambele catedre. A fost directorul Muzeului din Zaragoza (1889), director al Institutului Național de Igienă (1899) și fondator al Laboratorio de Investigaciones Biológicas (1922), ulterior redenumit Institutul Cajal. A decedat în Madrid în 1934.