ro.wikipedia.org

Turismul în Bulgaria - Wikipedia

  • ️Tue Aug 01 2017

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Localizarea siturilor patrimoniului Mondial UNESCO în Bulgaria

Turismul este un sector economic important al Bulgariei. Situată la răscrucea dintre Orient și Vest, Bulgaria a fost casa multor civilizații: traci, greci, romani, romani răsăriteni sau bizantini, slavi, bulgari și otomani. Țara este bogată în obiective turistice și artefacte istorice, împrăștiate printr-un teritoriu relativ mic și ușor accesibil. Bulgaria este cunoscută la nivel internațional pentru stațiunile sale de pe litoral și de iarnă.

Bulgaria a atras aproape 12 milioane de turiști străini în 2017, potrivit Băncii Mondiale. [1] Turiștii din cinci țări (România, Turcia, Grecia, Germania și Rusia) reprezintă aproximativ 50% din totalul vizitatorilor.[2] Sectorul a contribuit la 15% din PIB și a susținut 150.000 de locuri de muncă în 2014.[3][4]

În această țară, sunt mai multe locuri istorice, precum și stațiuni de iarnă, ca Boroveț, Bansko și Pamporovo. Alte stațiuni, ca Nessebar, Sozopol și Varna se află pe coasta Mării Negre și sunt populare vara.

În Bulgaria există zece situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Primele patru proprietăți au fost înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial în 1979, iar ultima în 2017. Bulgaria are în prezent șaisprezece proprietăți suplimentare pe Lista indicativă.[5] Nestinarstvo, un dans ritual al focului de origine tracică,[6] este inclus în lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.

Surva, jocuri cu măști

Surva, jocuri cu măști  

Patrimoniul cultural bulgar are multe fețe și manifestări - rezervații și monumente arheologice, muzee, galerii, calendar cultural bogat, folclor păstrat și monumente arhitecturale magnifice.

Muzeul de Istorie din Sofia

Muzeul de Istorie din Sofia  

Muzeul Dorkovo

Muzeul Dorkovo  

Tracii au făcut obiecte de aur și argint frumos ornamentate, cum ar fi diverse tipuri de vase, rhytoni, măști faciale, pectorale, bijuterii, arme etc. Obișnuiau să îngroape tezaure bogate de obiecte prețioase atât pentru a le ascunde în vremuri de invazii și tulburări inamice, cât și în scopuri rituale. Până în prezent, au fost dezgropate peste 80 de comori tracice în Bulgaria, care a fost leagănul civilizației tracice.

Un colier de aur trac găsit în Arabadjiiska Mogila

Un colier de aur trac găsit în Arabadjiiska Mogila  

Kralevo Treasure

Kralevo Treasure  

Mogilanska Mogila funeral offerings

Mogilanska Mogila funeral offerings  

Casa sătească bulgară este o întruchipare a statutului social, meșteșugului și a tradițiilor proprietarului. Multe clădiri vechi care demonstrează acest tip de arhitectură – de exemplu în satele Arbanasi, Leshten, Kovachevitsa, Melnik – s-au păstrat până în zilele noastre.

În cursul secolului al XIII-lea și mai ales în timpul secolului al XIV-lea construcția mănăstirilor a prosperat. Din cauza vremurilor tulburi multe mănăstiri semănau cu fortărețele. De obicei aveau formă dreptunghiulară, iar clădirile înconjurau o curte în care se afla biserica principală. Din exterior aveau ziduri înalte de piatră întărite cu contraforturi, iar din interior erau galerii cu mai multe magazine care duceau spre chiliile călugărilor.

Cherepishki Monastery

Cherepishki Monastery  

Church of the Nativity of Christ in Arbanasi

Church of the Nativity of Christ in Arbanasi  

Church of Sveta Arhangeli Mikhail & Gavril, Arbanasi

Church of Sveta Arhangeli Mikhail & Gavril, Arbanasi  

Saint Nicholas, Slokostitsa

Saint Nicholas, Slokostitsa  

Surva, Masquerade games

Surva, Masquerade games  

Turismul în Bulgaria se află în Bulgaria

Nisipurile de Aur

Nisipurile de Aur

Coasta bulgară a Mării Negre este pitorească și diversă. Plajele cu nisip alb și auriu ocupă aproximativ 130 km din cei 378 km de lungime de coastă. Temperaturile din timpul lunilor de vară sunt foarte potrivite pentru turismul marin, iar temperatura apei permite scăldatul în mare din mai până în octombrie. Înainte de 1989, coasta bulgară a Mării Negre era cunoscută la nivel internațional sub numele de Riviera Roșie. De la căderea Cortinei de Fier, însă, porecla sa a fost schimbată în Riviera Bulgariei.

Țara are mai multe zone de schi care oferă condiții excelente pentru schi, snowboard, schi running și alte sporturi de iarnă.

Bulgaria are 3 parcuri naționale, 11 parcuri naturale și 55 de rezervații naturale.[8] Primul parc natural din Bulgaria și Peninsula Balcanică este Parcul Natural Vitoșa, înființat în 1934.

Rila National Park

Rila National Park  

Vitosha Nature Park

Vitosha Nature Park  

Sinite Kamani Nature Park

Sinite Kamani Nature Park  

Strandzha Nature Park

Strandzha Nature Park  

Rusenski Lom Nature Park

Rusenski Lom Nature Park  

Shumensko Plato Nature Park

Shumensko Plato Nature Park  

Până în 2002, în Bulgaria au fost descoperite aproximativ 4.500 de formațiuni subterane.[9] Cele mai vechi înregistrări scrise despre peșterile din Bulgaria se găsesc în manuscrisele personajului și istoricului renașterii naționale bulgare din secolul al XVII-lea Petar Bogdan. Prima societate speologică bulgară a fost înființată în 1929. Peșterile din țară sunt locuite de peste 700 de specii de nevertebrate și de 32 din cele 37 de specii de lilieci găsite în Europa.

Stob Pyramids

Stob Pyramids  

Ritlite

Ritlite  

Majoritatea vizitatorilor care soseau în Bulgaria pe termen scurt proveneau din următoarele țări de naționalitate: [10] [11] [12] [13]

Poziție Țară 2019 2018 2017 2016 2015
1  România 3.400.340 2.035.606 1.943.436 1.743.697 1.499.854
2  Turcia 1.628.231 1.534.809 1.437.276 1.312.895 1.237.841
3  Grecia 1.277.610 1.290.313 1.272.997 1.157.062 1.024.527
4  Germania 1.245.400 1.063.502 1.046.219 1.003.030 826.142
5  Serbia 679.336 632.902 541.303 490.668 501.091
6  Macedonia de Nord 670.450 609.591 583.026 562.365 506.052
7  Ucraina 596.993 487.400 388.645 342.214 310.777
8  Regatul Unit 589.342 424.384 352.054 281.777 250.038
9  Rusia 460.770 522.085 565.754 589.844 493.989
10  Polonia 445.316 474.984 424.724 388.833 285.455
11  Franța 250.014 260.099 231.348 195.571 171.305
12  Israel 246.404 245.567 209.304 183.846 155.276
13  Cehia 214.550 236.265 209.218 219.349 160.978
14  Austria 214.179 217.541 216.986 204.489 175.024
15  Țările de Jos 176.122 193.362 183.755 147.882 125.378
16  Italia 167.658 181.770 177.250 152.078 143.446
17  Belgia 155.367 170.146 152.739 119.429 100.777
18  Ungaria 111.132 102.956 111.405 118.805 102.189
19  Statele Unite 109.283 101.220 90.963 82.465 81.979
20  Slovacia 87.227 101.887 81.318 78.167 74.770
Total[14] 14.450.400 11.596.167 10.604.396 9.316.624
  1. ^ „Worldbank Tourism in Bulgaria”. Worldbank.org. Accesat în 1 august 2017.
  2. ^ „Arrivals of visitors from abroad to Bulgaria by months and by country of origin - National statistical institute”. Nsi.bg. Arhivat din original la 23 noiembrie 2017. Accesat în 28 septembrie 2019.
  3. ^ http://www.nsi.bg/bg/content/2206/ [nefuncțională]
  4. ^ „Statistical references 2013 - National Statistical Institute” (PDF). Statlib.nsi.bg. Arhivat din original (PDF) la 12 aprilie 2015. Accesat în 29 august 2017.
  5. ^ „UNESCO World Heritage Centre - Tentative List: Bulgaria”. UNESCO World Heritage Centre. Accesat în 28 septembrie 2019.
  6. ^ MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. p. 226. ISBN 1-85302-485-6. Accesat în 20 decembrie 2011. While dancing round fires and jumping over fires forms part of many Slav customs, dancing on fire does not, and it is therefore likely that nestinarstvo was inherited by the Bulgarians from the Hellenized Thracians who inhabited the land before them.
  7. ^ Centre, UNESCO World Heritage. „UNESCO World Heritage Centre - New Inscribed Properties (2017)”. Whc.unesco.org. Accesat în 29 august 2017.
  8. ^ „Register of protected areas in Bulgaria”. Executive Environment Agency. Accesat în 4 aprilie 2016.
  9. ^ География на България. Физическа и социално-икономическа география. „ФорКом“. 2002. p. 64. ISBN 954-464-123-8.
  10. ^ „Arrivals of visitors from abroad to Bulgaria by months and by country of origin - National statistical institute”. Nsi.bg. Arhivat din original la 23 noiembrie 2017. Accesat în 28 septembrie 2019.
  11. ^ „Tourism figures : Purpose of visit” (XLS). Nsi.bg. Accesat în 29 august 2017.
  12. ^ http://www.nsi.bg/sites/default/files/files/data/timeseries/TUR_1.3_For_en.xls Format:Bare URL spreadsheet
  13. ^ http://www.nsi.bg/sites/default/files/files/data/timeseries/TUR_1.4_For_en.xls Format:Bare URL spreadsheet
  14. ^ „Резултат от справка”.