bucurie - Wikționar
De la Wikționar, dicționarul liber
![](https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/April_and_her_little_niece_Lorelei.jpg/220px-April_and_her_little_niece_Lorelei.jpg)
română
Etimologie
Din verbul a (se) bucura + sufixul -ie.
Pronunție
- AFI: /bu.kuˈri.e/
Substantiv
Declinarea substantivului bucurie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | bucurie | bucurii |
Articulat | bucuria | bucuriile |
Genitiv-Dativ | bucuriei | bucuriilor |
Vocativ | ' | ' |
- sentiment de mulțumire vie, de satisfacție sufletească.
- Simte o mare bucurie.
- (concr.) ceea ce bucură pe cineva.
Sinonime
- 1: desfătare, fericire, mângâiere, mulțumire, plăcere, satisfacție, (înv. și pop.) mulțumită, (înv.) haz, mângâietură
Antonime
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
Expresii
- A nu (mai) putea de bucurie = a fi nespus de bucuros
Vezi și
Traduceri
exaltare sufletească intensă provocată de emoții puternice
|
|