nouă - Wikționar
De la Wikționar, dicționarul liber
română
Etimologie
Din latină novem.
Pronunție
- AFI: /'no.wə/
Numeral
| Clase de numeral | |
| Cardinal | nouă |
| Ordinal | al nouălea, a noua |
| Distributiv | câte nouă |
| Colectiv | toți nouă, toate nouă |
| Fracționar | o noime, noimi |
| Iterativ | de nouă ori |
| Multiplicativ | de nouă ori |
- număr având în numărătoare locul între opt și zece.
- „Grațiile sunt 9, la fel ca și cele nouă muze.”[1]
- (adjectival);
- Are nouă ani.
- (substantivat);
- Veneau nouă.
- (cu valoare de num. ord.);
- Volumul nouă.
- (intră în componența num. adverbial);
- De nouă ori.
- (precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv);
- Cumpără câte nouă (mere).
Cuvinte derivate
Expresii
- A avea nouă vieți (sau suflete) = a fi foarte rezistent sau foarte viteaz
- A avea nouă băieri la pungă = a fi foarte zgârcit
- (Peste) nouă mări și (nouă) țări = foarte departe
Traduceri
număr constând din nouă unități
|
|
Referințe
- DEX online: „nouă”
- Articol de la Wikipedia „9 (cifră)”
- Articol de la Wikipedia engleză „List of numbers in various languages”
Surse
Etimologie
Derivat regresiv din nou.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru nou.
Etimologie
Derivat regresiv din noi.
Pronume
- forma de masculin și feminin plural genitiv-dativ pentru noi.